"Lista torţionarilor", pregătită pentru a ajunge la Parchet

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismul şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) spune că a finalizat o listă de "35 de foşti torţionari" din perioada comunistă pe care intenţionează să o trimită Parchetului "în următoarele săptămâni".

Potrivit directorului IICMER Andrei Muraru, persoanele din listă au fost "identificate cu precizie", toate fiind responsabile de "infracţiuni grave la adresa deţinuţilor din perioada de dinainte de 1989".

"Bineînţeles, Parchetul va verifica toată informaţia strânsă de noi şi va stabili dacă infracţiunile s-au prescris sau nu", ne-a spus Andrei Muraru.

Andrei Muraru spune că unul dintre cei aflaţi pe lista IICCMER este Ion Ficior, fost gardian la colonia de muncă de la Periprava, Tulcea, supranumit de către prizonieri "bestia umană".

Corespondenta AP în România Alison Mutler a publicat azi un articol intitulat "România, un pas spre pedepsirea gardienilor gulagului".

"Ficior ne bătea în fiecare zi cu un băţ de lemn", e citat în articol Ianos Makor, un fost deţinut, care-şi aminteşte cum Ion Ficior îi teroriza pe prizonieri "sărind cu iapa peste ei".

Ion Ficior, în vârstă de 85 de ani, neagă aceste acuzaţii şi spune că el doar se asigura ca deţinuţii să aibă destulă mâncare.

El susţine că toţi prizonierii politici din colonia de muncă de la Periprava erau de fapt legionari care au susţinut naziştii în timpul celui de-al doilea război mondial.

Istoricii vorbesc însă de mulţi intelectuali, oameni din clasa de mijloc sau membri ai partidelor politice aflaţi în închisorile comuniste.

"Meritau să stea în inchisoare pentru a vedea cum au fost crimele lor. Crime împotriva oamenilor nevinovaţi împuşcaţi pe stradă, asta au făcut legionarii evreilor", a spus Ion Ficior pentru AP.

În viziunea lui, responsabilitatea pentru soarta prizonierilor politici a aparţinut de fapt liderilor din perioada comunistă.

"Cei care au dat ordinele sunt de vină", susţine acum Ion Ficior.

"Zeci de mii de morţi în închisori"

AP scrie că dintre cei 617.000 de deţinuţi politici, aproape 120.000 au murit în închisori. Printre aceştia se numără politicieni, preoţi, ţărani, scriitori, diplomaţi şi copii de 11 ani. Majoritatea supravieţuitorilor au murit înainte să se facă dreptate.

Cei care încă mai trăiesc, circa 2.800 de persoane, ar putea să asiste la procesele torţionarilor lor.

"Cei care au produs atâta suferinţă şi au terorizat trebuie să plătească chiar dacă au 80 sau 90 de ani. Aceştia nu sunt absolviţi de vină", spune preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Andrei Muraru, citat de AP.

În penitenciarele comuniste, prizonierii era infometaţi de foarte multe ori şi mulţi dintre aceştia nu primeau îngrijiri medicale.

"Ar fi bine pentru cei care supravieţuiesc să fie judecaţi pentru că în felul acesta vor fi catalogaţi drept criminali", spune un fost deţinut Caius Muţiu, în vârstă de 79 de ani.

Caius Muţiu a stat 8 ani în cinci închisori pentru că a participat la un protest în 1956 care susţinea revoluţia anti-sovietică din Ungaria.

Acesta povesteşte că un torţionar l-a ameninţat că-l va împuşca după ce a căzut din picioare, obosit după munca silnică.

A stat două săptămâni în izolare, unde a dormit direct pe ciment.

În meniul prizonierilor era varză, cartofi şi supă de orz.

"Am numărat 14 boabe de orz, era de fapt apă fierbinte", povesteşte Caius Muţiu, citat de AP.

Un al fost prizonier, arhitectul Emilian Mihailescu, povesteşte că un diplomat care i-a fost coleg de celulă a murit din cauza unui furuncul de la gât care s-a infectat pentru că nu exista asistenţă medicală.

"Moştenirea" comunistă

Marius Oprea, primul preşedinte al IICCMER, spună că România nu a încercat să rezolve problema abuzurilor din închisorile comuniste pentru că mulţi membri ai vechiului regim au rămas la putere şi după 1989, direct sau prin reprezentanţi.

"Credeţi că ei vor să-şi pedepsească părinţii?

"Partidul Comunist nu mai există, dar avem în continuare comunişti.

"Securitatea nu mai este, dar există în continuare foşti agenţi ai securităţii", a declarat Marius Oprea pentru AP.