"Lipsa de viziune", cauza absorbţiei reduse a fondurilor UE

Institutul pentru Politici Publice a explicat că România nu reuşeşte să absoarbă fonduri europene din lipsă gravă de viziune, organizarea defectuoasă, lipsă de transparenţă şi o incapacitate de negociere a bugetelor pentru obiectivele cheie.

România a fost capabilă să folosească cei mai puţini bani europeni, fiind mult în urma Bulgariei, ţară împreună cu care a aderat la Uniunea Europeană şi, din această cauză, ar putea obţine, pe viitor, fonduri mult mai puţine.

Institutul pentru Politici Publice a analizat situaţia la trei din cele şapte programe europene şi a arătat că plăţile făcute, efectiv, beneficiarilor sunt foarte puţine şi multe dintre sumele acordate pe hârtie, prin semnarea contractelor, se întorc la ministere.

Directorul adjunct al Institutul pentru Politici Publice, Adrian Moraru susţine că vinovaţi pentru această situaţie sunt "cei care conduc şi cei care managerizează aceste fonduri şi cei care i-au numit pe aceşti oameni".

"Din punctul meu de vedere, este un dezastru faptul că, în momentul de faţă, noi nu ne dăm seama că avem o viziune despre ce ar urma şi cum ar urma să schimbe aceşti bani românii. Perspectiva asta nu ne pasă. Cum vedeţi, ţinta este să-i absorbim, nu contează pe ce şi cum, ci cât mai repede să absorbim şi să raportăm că ei au fost cheltuiţi", a declarat Adrian Moraru.

Uniunea Europeană are un rol "destul de dual"

"Trebuie să înţelegeţi că funcţionarii publici de la Bruxelles, care se ocupă de coordonarea acestor bani alocaţi României, de multe ori percep eşecul acestui management şi a absorpţiei banilor europeni, în România, ca pe un eşec personal, ei sunt puşi acolo să coordoneze ceea ce se întâmpla în România.

"Şi un lucru rău care se întâmplă în România se răsfrânge uşor asupra lor, iar ei, din această perspectivă, au tendinţa, de foarte multe ori, să minimizeze problemele din România pentru că lucrul ăsta ar arăta foarte rău şi pentru ei. Şi, din această perspectivă, e destul de greu să lucrezi şi cu aceşti oameni şi să-i convingi că lucrurile nu sunt tocmai ce ar trebui să fie", a mai spus Adrian Moraru.

România a accesat, în momentul de faţă, sub 10% din bani.

"Problema este ce am făcut cu aceşti bani, ce obiective am atins. De exemplu: în domeniul trainingului oamenilor, a recalificării profesionale, trebuie să atingem un anumit număr de oameni pe care să-i recalificăm şi care nu numai să-i recalificăm, dar această recalificare să le şi ofere o perspectivă în ţară.

"Degeaba cheltuim două miliarde de euro, cât sunt alocaţi pe această problemă, dacă aceşti oameni nu-şi găsesc un loc de muncă mai bine plătit, de exemplu, sau nu-şi găsesc niciun loc de muncă", a completat Adrian Moraru.

În domeniul sănătăţii, România nu are aproape niciun proiect şi nicio activitate care, cu adevărat, să aducă o mare îmbunătăţire în acest domeniu, deşi este poate una din priorităţile României, potrivit directorului adjunct Institutul pentru Politici Publice.

Acesta spune că Bulgaria stă mult mai bine decât România şi datorită acestor structuri de management care funcţionează, mult mai bine decât cele ale ţării noastre.