Liderii europeni ar trebui să adopte cadrul de negociere pentru aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE
Articol de Bogdan Isopescu, 21 Martie 2024, 16:33
Preşedintele Klaus Iohannis spune că nu se aşteaptă la probleme de fond în legătură cu adoptarea cadrului de negociere cu Ucraina şi Republica Moldova la summit-ul european de joi de la Bruxelles, dar o problemă ar fi termenul pentru începerea negocierilor în sine.
Tot la Consiliul European, el declară că România va continua să ajute Ucraina pe toate fronturile, însă va păstra aceeaşi discreţie care se impune unei ţări aflate în apropierea frontului.
Cadrul de negociere pentru aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană
În prima zi a summit-ului, liderii europeni ar trebui să adopte cadrul de negociere pentru aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ultimul pas înainte de începerea negocierilor propriu-zise. Preşedintele Iohannis spune că acordul de fond nu este o problemă, însă există diferenţe de opinie între state despre momentul în care ar trebui să înceapă primele conferinţe interguvernamentale cu cele două ţări, ceea ce echivalează cu startul negocierilor în sine.
"Există o ambiţie de a începe foarte repede. Pe de altă parte, cred că vor fi voci care nu ar agrea o grabă ieşită din comun şi cred că pe termene mai degrabă vom avea o discuţie decât pe fond", a spus Klaus Iohannis.
Ajutorul militar pentru Ucraina
Un alt subiect al consiliului este industria europeană de armament, subiect în strânsă legătură şi cu ajutorul militar pentru Ucraina, ajutor care ar trebui să crească urgent pentru a face faţă amplitudinii războiului. Klaus Iohannis afirmă că România va continua să sprijine Ucraina pe toate direcţiile, inclusiv militar, însă acest ajutor va fi la fel de discret, din cauza proximităţii frontului.
Pe masa Consiliului se află mai multe propuneri prin care să fie crescut ajutorul militar pentru Ucraina; una este cea propusă miercuri de Comisie şi care, în sfârşit, are o argumentaţie legală, în speţa aceea de a utiliza profiturile din bunurile ruseşti îngheţate pentru a sprijini militar Ucraina.
O altă iniţiativă ce a prins contur este cea a Cehiei, cea care propune utilizarea Fondului European pentru Pace pentru achiziţii de armament din afara Uniunii. În sfârşit, state precum Estonia sau Finlanda, care ajută consistent Ucraina, cer celorlalte state membre să preia exemplul lor şi să acorde măcar 0,25% din PIB acestei cauze, bani care ar plasa Kyiv în poziţia de a contracara presiunea Rusiei.
