Leul, mai puternic

Leul se întăreşte constant în ultimele zile, iar joi a ajuns la 4,37 lei pentru un euro, potrivit BNR, sub media de 4,55 lei pe care o estimau la sfârşitul anului trecut, pentru acest an, analiştii finaciar-bancari, în cadrul sondajului lor intern.

Măsurile de control al lichidităţii luate de Banca Centrală, dar în special, stabilizarea situaţiei politice au condus la o creştere a încrederii pieţei internaţionale şi a investitorilor în evoluţia economică a României. Cel puţin asta consideră analiştii.

De fapt, acesta a fost şi unul dintre motivele prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care au determinat Banca Naţională să menţină în urmă cu patru zile rata dobânzii de politică monetară la cel mai scăzut nivel, de 5,25% pe an, stabilit în prima parte a anului trecut.

"Controlul ferm al lichidităţii exercitat de Banca Naţională a României în perioada recentă, coroborat cu respectarea parametrilor fiscali bugetari asumaţi de către guvern, finalizarea procesului electoral şi formarea noului guvern au contribuit la îmbunătăţirea percepţiei de risc suveran al investitorilor, ceea ce s-a reflactat favorabil în atenuarea presiunilor asupra cursului de schimb şi dobânzilor interbancare", spune Mugur Isărescu.

Aşadar, factorul politic pare să fi fost determinant, dar nu unicul ce a condus la această recâştigare a încrederii în România.

Un leu mai puternic înseamnă în primul rând rate mai reduse pentru cei care au contractate credite în euro, dar şi preţuri mai mici pentru mărfurile din import şi sume mai scăzute achitate la tarifele serviciilor ale căror costuri sunt exprimate în valută.

Şansele de menţinere a monedei naţionale pe această tendinţă de uşoară apreciere depind acum de modul în care autorităţile vor treuşi să îşi menţină credibilitatea şi să îndeplinească angajamentele luate în faţa creditorilor internaţionali.

Analiştii consideră că premisele sunt relativ bune

"Avem şi apreciere de la începutul anului şi avem o depreciere pe anul 2012, sub 3%, care este una absolut rezonabilă şi poate fi privită ca un succes, având în vedere că a fost un an cu foarte multe provocări şi a trebuit manevrat macroeconomic foarte atent între furcile caudine ale celor patru guverne, parcă, am avut anul trecut", spune secretarul general al Asociaţiei Analiştilor Financiari Certificaţi din România, Adrian Mitroi.

"În contextul acesta, noi am reuşit să scădem şi dobânzile, să avem avem o presiune mai mică pentru finanţarea deficitului, dar şi o apreciere de monedă. Aşa că premisele sunt favorabile, într-un context destul de neprietenos", aduagă Adrian Mitroi.

Având în vedere faptul că semnalele din partea autorităţilor sugerează că politica fiscal-bugetară pentru acest an se va axa, mai degrabă, pe disciplina fiscală în cheltuirea banilor publici şi nu pe măsuri de austeritate ca cele din anii precedenţi, analiştii par să fie acum uşor mai optimişti.

"Este un pas mare şi foarte important înainte, în care se simte un aer de responsabilitate sau mi-ar place să văd acest aer de responsabilitate la nivelul alocării resurselor.

"Sunt atât de puţine resurse disponibile, încât trebuie să le aloci cu foarte multă înţelepciune şi să prioritizezi ce vrei în acest moment şi cum vrei să-l defineşti, ca naţiune, avantajul competitiv şi nu cred că o să vedem măsuri brute, ci doar foarte fine, de reglaj al acestor politici, pentru că suntem într-un domeniu destul de complicat la acest moment şi avem nevoie şi de acordul finanţatorilor noştri şi nu am aşteptări de modificări spectaculoase", crede Adrian Mitroi.