Legea Zilei Tratatului de la Trianon

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în forma aprobată iniţial de parlament, legea înaintată de PSD prin care ziua de 4 iunie este declarată Ziua Tratatului de la Trianon.

Votul vine după ce solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a documentului a fost respinsă.

Dezbaterile în plen au generat discuţii aprinse între grupurile parlamentare.

Reporter: Iulia Gherman - "UDMR, PNL şi USR au declarat că ședința Comisiei de cultură, unde cererea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii a primit un raport de respingere, s-a desfășurat neregulamentar.

Totodată, liderii de grup ai celor trei formațiuni politice i-au acuzat pe social-democrați de promovarea legii în interes electoral.

Benedek Zacharie, deputat UDMR: "Aceste demersuri sunt simple politicianisme, care sună bine și dau bine, dar în realitate României moderne sunt fără semnificație, că trecutul este trecut și ar trebui lăsat în urmă."

Florin Roman, deputat PNL: "Ați făcut tot ceea ce ați putut să aduceți această lege, care este necesarăc în buza campaniei electorale, pentru că vă interesează un singur lucru: să vă jucați cu latura naționalistă."

De cealaltă parte, liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, a declarat că susținerea legii nu este un demers patriotard, ci unul simbolic.

Alfred Simonis: "Așa cum statul maghiar are o lege, care se numește așa Ziua tragediei națiunii maghiare, așa avem și noi dreptul să putem sărbători și această perioadă."

Aceeași poziție a fost exprimată și de liderul deputaților PMP, Marius Pașcan.

Marius Paşcan: "Cine are interesul să îşi bată joc de memoria şi faptele de glorie ale înaintaşilor noştri, aruncând la gunoi, prin trocuri politice, chiar evenimentele care au condus la recunoaşterea internaţională a graniţelor României?"

Legea pentru declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon a fost aprobată cu 175 de voturi pentru, 23 împotrivă și 85 de abțineri."

Semnat pe 4 iunie 1920, în Franţa, în Palatul Marele Trianon de la Versailles, Tratatul a consfinţit includerea Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României.

Documentul a fost parafat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat învins, succesor al Imperiului Austro-Ungar.