Legea privind statutul magistraţilor a trecut din nou de Parlament

Legea privind statutul magistraţilor, care prevede că preşedintele ţării poate refuza doar o dată numirea procurorilor de rang înalt, a trecut din nou de Parlament.

Ar urma să se întoarcă la Cotroceni pentru promulgare, dar opoziţia a anunţat că o va contesta încă o dată la Curtea Constituţională.

Anunţul a fost făcut în Senat, în timpul unor dezbateri tensionate.

În timpul acestora, PSD a susţinut că solicitarea de reexaminare a fost făcută de şeful statului doar pentru a amâna intrarea în vigoare a legii. Senatorul social-democrat, Robert Cazanciuc, spunea că argumentele invocate de preşedintele Klaus Iohannis nu susţin o cerere de reexaminare adresată Parlamentului.

Robert Cazanciuc: Preşedintele ne cere să reexaminăm actul, invocând lucruri care au fost tranşate în cadrul Comisiei speciale, soluţii care nu au fost acceptate de niciun fel de părţi în cadrul Comisiei speciale, soluţii care nu au legătură cu respectarea Constituţiei, ci pur şi simplu sunt în afara spiritului acestei legi, care se doreşte primul pas în reforma sistemului judiciar, în consolidarea independenţei, dar şi a responsabilităţii magistraţilor.

De cealaltă parte, opoziţia a anunţat că va ataca din nou legea la Curtea Constituţională. Senatorul PNL, Alina Gorghiu, spunea că documentul conţine multe greşeli, motiv pentru care a fost contestat deja de trei ori la Curte.

Alina Gorghiu: Am o singură speranţă în urma atacării la CCR a acestui proiect, că până în septembrie, când va da Curtea Constituţională termen, am văzut că pe Codul de Procedură Penală a dat la jumătatea lunii septembrie, să se publice şi raportul preliminar de la Comisia de la Veneţia şi că acest raport şi o opinie preliminară vor fi baza viitoarei decizii a CCR.

Documentul prevede, între altele, că preşedintele ţării poate refuza o singură dată şi motivat numirea în funcţie a procurorilor de rang înalt.

Tot ieri, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe dacă modificările aduse Codului de Procedură Penală şi Legii privind organizarea judiciară sunt în conformitate cu Legea fundamentală.

Şeful statului a contestat la CCR 38 de articole din Codul de Procedură Penală.

În acelaşi timp, i-a solicitat în scris preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, ca cele două noi sesizări să fie dezbătute după data la care Comisia de la Veneţia îşi va face public raportul privind reforma sistemului judiciar din România.