Legea lustraţiei, declarată neconstituţională

Aşteptată de mai bine de 20 de ani, Legea lustraţiei, proaspăt adoptată de către parlament, este neconstituţională, a decis miercuri Curtea Constituţională a României, care admite astfel sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la a cărei poziţie s-a alăturat şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit redactorului Mădălina Verman, legea aduce atingere principiului, stipulat în Constituţie, potrivit căruia o lege nu se aplică retroactiv.

Dacă legea ar fi aplicată în forma actuală ar fi afectaţi 165 de judecători şi procurori, printre care şi preşedinta Instanţei Supreme.

Actul normativ se va întoarce în parlament, pentru modificări.

Liderul deputaţilor democrat-liberali, Mircea Toader, consideră incorectă decizia Curţii Constituţionale, în legătură cu legea lustraţiei, pe motiv că actul normativ respectă recomandările judecătorilor, făcute după prima respingere a legii.

--fb1"Mi se pare incorect ca, unul care m-a urmărit pe mine să fie colegul meu de parlament.

"N-am hotărât: toată lumea care a făcut parte din nu ştiu ce structură politcă, obligatoriu, trebuie să fie lustrat.

"Au fost oameni care, efectiv, au slujit Partidul Comunist, la vremea aia, cu măsuri de acest tip, restrictive, şi alţii care n-au avut nicio tangenţă cu astfel de măsuri", a spus Mircea Toader.

Liderul deputaţilor social-democraţi, Mircea Duşa, salută decizia Curţii, în condiţiile în care, spune el, legea lustraţiei a suportat modificări, pentru a-i proteja pe oamenii apropiaţi partidelor din arcul guvernamental.

"Dacă vorbim de o lege a lustraţiei, trebuie să vorbim de o lege complexă şi cred că, după 20 de ani, nu mai putem vorbi de această lege şi această lege să nu fie discreţionară, să lustreze numai o categorie de persoane în care, probabil, ar fi trebuit lustrate şi pe altele, din interese politice, să nu le lustreze", a afirmat Mircea Duşa.

Legea "aduce atingere principiului potrivit căruia o lege nu se aplică retroactiv"

Judecătorii Curţii critică faptul că parlamentul nu a iniţiat un proiect de lege nou, după ce, în 2010, legea lustraţiei a fost declarată neconstituţională în totalitate.

Motivarea, pe larg, a Curţii pentru decizia de miercuri nu este încă publicată, dar este previzibilă, susţine Laura Ştefan, de la Expert Forum.

"Neconstituţionalitatea legii lustraţiei constă în acea includere a tuturor procurorilor care au lucrat înainte de '89, în categoria persoanelor lustrate.

"Curtea spune că nu se poate institui o vină generală, pentru o categorie profesională, dacă nu se demonstrează că fiecare individ în parte a făcut, într-adevăr, acte de poliţie politică", susţine Laura Ştefan.

Decizia Curţii Constituţionale a României este una definitivă.

Această decizie a magistraţilor instanţei supreme a beneficiat şi de sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii, informează reporterul Andreea Marin.

Demersul instanţei supreme s-a materializat şi ca urmare a reclamaţiilor venite de la asociaţiile profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi.

Judecătorii instanţei supreme au atacat la începutul acestei luni noua lege a lustraţiei pe motiv că instituie o sancţiune colectivă şi o culpabilizare globală a categoriei profesionale a procurorilor, ceea ce contravine principiilor de drept şi prezumţiei de nevinovăţie.

La sfârşitul lunii februarie, Camera Deputaţilor a adoptat Legea lustraţiei care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în aparatul de partid şi aparatul represiv din regimul comunist.

Proiectul adoptat atunci prevede că vor fi lustrate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură.

Legea lustraţiei, adoptată prima dată în 2010

--fb2Legea lustraţiei a fost adoptată pentru prima oară în mai 2010 de către Camera Deputaţilor.

Iniţiată de parlamentari liberali, între care Eugen Nicolaescu, Adrian Cioroianu, Mona Muscă, legea fusese adoptată la limita, în cursul anului 2006, de Senat, însă de atunci până în 2010 a rămas blocată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Ca persoane lustrabile fuseseră definite atunci următoarele categorii de persoane: cei care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru aceasta în PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii în Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR, directorii de editură, persoanele din învăţământul de partid, din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie până la nivelul şefilor de post inclusiv, şefii misiunilor diplomatice şi consulare.

Tuturor acestor persoane urmau să li se interzică să ocupe timp de cinci ani de la intrarea legii în vigoare funcţii publice numite şi alese.

Legea prevedea însă că lustrabilii care deţin orice funcţie aleasă vor avea posibilitatea să-şi ducă mandatul la bun sfârşit.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis însă, pe 7 iunie 2010, cu majoritate de voturi, că Legea lustraţiei este neconstituţională, deoarece încalcă dreptul de a fi ales, consacrat prin Constituţie.

Mai mult, judecătorii credeau că limitarea dreptului de a fi ales, impusă prin legea contestată "aduce atingere însăşi existenţei dreptului şi nu îşi justifică necesitatea într-o societate democratică".

Potrivit definiţiei din Dex online, prin "lustraţie" se înţelege ceremonia de purificare a unei persoane, a unui câmp.

O altă definiţie face referire la ritul de purificare.