Legea eutanasierii "nemulţumeşte unii primari"

Primarii din mai multe judeţe se arată nemulţumiţi de legea care permite eutanasierea câinilor fără stăpân, adoptată săptămâna acesta de parlament.

Reprezentanţii autorităţilor locale spun că actul normativ nu face decât să le paseze lor răspunderea pentru problema dificilă a numărului mare de maidanezi.

Deşi legea e dezbătută în parlament de patru ani, iar amânarea votului final în Camera Deputaţilor din ultimele săptămâni a fost însoţită de proteste ale organizaţiilor pentru protecţia animalelor, care au cerut respingerea proiectului, autorităţile locale abia acum caută cea mai bună variantă pentru a respecta legea, în condiţiile în care ea le oferă mai multe opţiuni.

Câinii sunt cazaţi în adăposturi timp de 30 de zile, potrivit noii legi, după care, dacă nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, pot fi păstrat în continuare în adăpost, eliberaţi pe străzi, eutanasiaţi sau o combinaţie a acestor măsuri.

Decizia le aparţine consiliilor locale, care trebuie să dea hotărări în această privinţă după consultarea populaţiei.

Autorităţile locale sunt obligate astfel să gestioneze problema câinilor fără stăpân şi vor fi verificate privind modul în care o fac de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară.

Referendum pentru soarta câinilorfără stăpân

Mai mulţi primari spun că vor consulta locuitorii prin referendumuri, dezbateri publice sau sondări prin telefon şi e-mail.

E intenţia anunţată în Constanţa, Ploieşti, Deva, Slatina, Piteşti sau Timişoara.

Viceprimarul Timişoarei, Adrian Orza, spune însă că ar fi fost de preferat o soluţie naţională la problema câinilor comunitari.

"Legea, aşa cum a fost ea făcută, din punctul meu de vedere, e o pasare a problemei în cele 3.500 de comunităţi locale care sunt în România. Aşa un lucru important trebuia gestionat ca un plan la nivel naţional", este de părere Adrian Orza.

De aceeaşi părere este şi primarul din Iaşi, Gheorghe Nichita, care spune că dacă legea nu se va aplica la fel în toată ţara, nu va avea nici un efect.

"Sterilizarea nu este suficientă, nici eutanasierea nu este suficientă. Ele trebuie combinate. În acelaşi timp, cred că trebuie stârnit interesul cetăţenilor care sunt iubitori de câini să înfieze aceşti câini, să-i ia şi să-i îngrijească", a spus Gheorghe Nichita.

Eutanasiere doar pentru cânii bolnavi sau agresivi

În Râmnicu Vâlcea, Primăria a anunţat că nu va eutanasia decât câinii bolnavi sau agresivi şi că va merge pe varianta sterilizării şi cazării în adăposturi.

Aceeaşi soluţie e preferată şi la Galaţi, unde primarul spune că nu va mai cheltui bani pentru consultarea locuitorilor, ci va lua în calcul un sondaj de acum trei ani, potrivit căruia aproape 90% dintre cei chestionaţi s-au arătat împotriva eutanasierii.

Problema cu adăposturile este însă că întreţinerea lor costă, iar număul câinilor de pe străzi depăşeşte cu mult în momentul de faţă capacităţile adăposturilor existente.
În Capitală, spre exemplu, unde numărul maidanezilor este estimat de ONG-uri la 40.000-50.000, prefectul Mihai Tănăsoaie spune că ar fi nevoie de peste 40 de milioane de euro pentru suficiente adăposturi.

Părerile primarilor de sector privind aplicarea legii sunt împărţite.

Ei spun fie că vor consulta populaţia, fie că vor mări capacitatea adăposturilor şi vor eutanasia o parte dintre câini.

Preşedintele PDL Sector 5, deputatul Ştefan Pirpiliu, a spus joi că deşi PDL a iniţiat proiectul legii privind eutanasierea, aceasta ar trebui să fie ultima soluţie.

"Aceşti câini trebuie sterilizaţi, dar nu trebuie întorşi pe stradă. Aceşti câini pot sta în adăposturi. Aceşti câini pot fi adoptaţi de către cetăţeni, însă eu vă spun sigur că nu vom ajunge să avem niciun câine eutanasiat în afara celor bolnavi, pentru care şi până acum legea prevedea că trebuie eutanasiaţi", a afirmat Ştefan Pirpiliu.

Înainte de a lua o decizie, primarii aşteaptă publicarea legii şi a normelor de aplicare în Monitorul Oficial.