Legea de unificare a sistemului de salarizare este contestată de magistraţi
Înalta Curte de Justiţie a respins cinci recursuri formulate de guvern împotriva deciziei prin care acesta era obligat să susţină plata sporului de 50% din salariul magistratului.
Articol de George Popescu, 02 Septembrie 2009, 10:49
Legea de unificare a sistemului de salarizare este contestată de magistraţi, nemulţumiţi de coeficienţii atribuiţi justiţiei. Ei pretind ca puterea judecătorească să se regăsească în grilă pe acelaşi nivel cu celelalte puteri în stat.
Potrivit ultimei variante a legii, sporul de suprasolicitare neuro-psihică de 50% şi sporul de confidenţialitate, în cuantum de 15%, sunt reduse la 5%. În semn de protest faţă de subfinanţarea justiţiei, în tot mai multe instanţe din ţară se judecă doar cauzele penale în care se ia în discuţie măsura arestării preventive, dar şi cele privind plasamentul minorilor, un protest radicalizat de astăzi şi prin solidaritatea procurorilor.
Procurorii spun că nu pot întrerupe anchetele, cercetarea în curs sau citarea persoanelor, ci doar să ofere suport moral colegilor de castă.
La 19 august, Înalta Curte de Justiţie a respins cinci recursuri formulate de guvern împotriva deciziei prin care acesta era obligat să susţină plata sporului de 50% din salariul magistratului. S-a ajuns ca justiţia să judece şi să decidă asupra cauzelor ce o privesc tot pe ea.
Georgeta Iorgulescu, director adjunct al Centrului pentru Resurse Juridice a declarat că magistraţii ar trebui să se adreseze tot justiţiei. "Nu putem crea o justiţie paralelă pentru magistraţi, astfel încât noi să scăpăm de prezumţia negativă că ne favorizăm propria soartă. Întotdeauna s-au făcut greşeli în ceea ce priveşte salariile magistraţilor, în sensul că s-au făcut nişte discriminări majore de-a lungul timpului. De exemplu, procurorii care lucrau în sistemul anticorupţie aveau lefuri cu 40% mai mari decât judecătorii care judecau aceste cauze", a încheiat Iorgulescu.
Magistraţii răspund la unison că starea lor este într-un punct critic, iar răspunderea o poartă autorităţile administrative ale statului, respectiv guvernul.
Încă din 2003, magistraţii au primit bani, compensări şi sporuri, salarii mai mari pe baza legilor speciale - practic, excepţii de castă, totul pentru diminuarea efectelor corupţiei din administraţia statului.
Un anunţ de ultimă oră: instanţa supremă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se alătură protestelor şi nu organizează tragerea la sorţi pentru constituirea Biroului Electoral Central necesar alegerilor prezidenţiale din noiembrie.
