Legea controlului spațiului aerian "este manifestarea suveranității"

Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian al României. Documentul stabilește autoritățile și instituțiile care au competențe în domeniu și introduce măsuri clare pentru gestionarea și monitorizarea traficului aerian, inclusiv în cazul aeronavelor fără pilot.
Totodată, Camera superioară a Parlamentului a adoptat și proiectul de lege care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, atunci când nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare ori de război. Despre aceste decizii, și nu numai, discutăm în continuare cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu, analist militar. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Înainte de toate, erau urgente aceste decizii ale Parlamentului și, evident, erau și necesare?
Da, necesare și urgente. De ce? Pentru că sunt legi care răspund, în fond o actualizare, de exemplu, în cazul celei privind controlul spațiului aerian, care răspunde unei situații care a apărut demult. Mă refer la faptul că în spațiul aerian al țării noastre au zburat drone, punând în pericol viața și proprietatea cetățenilor noștri. Și avem exercițiile comune cu aliații noștri din NATO.
Ce reprezintă, de fapt, aceste decizii și cum ar trebui ele înțelese la nivel public, pentru a nu se produce eventuale interpretări eronate?
În esență, Legea controlului spațiului aerian, care este o actualizare, incluzând un capitol întreg despre drone, reprezintă manifestarea suveranității noastre în spațiul aerian, în sensul în care orice obiect zburător care intră în spațiul aerian trebuie să se identifice, să aibă un plan de zbor și să răspundă semnalelor care vin de la sol. Dau exemplu un avion, un avion comercial care intră în spațiul nostru, trebuie să fi depus anterior un plan de zbor, trebuie să păstreze traiectoria prevăzută în acel plan de zbor și trebuie să aibă transponderul deschis, acesta este un dispozitiv care răspunde radarului de la sol, astfel încât identificarea lui este completă și nu apare nicio problemă. Prima reacție care a dus la actualizarea acestor legi de control al spațiului aerian a fost atacul din 9 septembrie, Nine - Eleven, în Statele Unite, pentru că atunci a apărut problema poliției aeriene. Trebuie să identificăm rapid un asemenea avion. Ulterior a apărut situația acestor drone, obiecte care nu sunt controlate de un pilot și care reprezintă mijlocul cel mai facil de atac și în timpul războiului, dar și în perioada păcii, în cadrul războiului hibrid. Și atunci această actualizare asta face: introduce un capitol despre drone, cu tot ceea ce ține de responsabilitate, de la detectare până la doborâre, nimicire, foc de nimicire, inițial foc de avertisment și după aceea foc de nimicire. Și asta permite unui pilot care se ridică de la sol, după ce a identificat, să primească ordinul de la o autoritate pentru a doborî acea dronă.
Dar ce facem în cazuri speciale, să spunem, pentru că am avut deja mai multe situații în care drone folosite în conflict la frontiera româno-ucraineană au ajuns, într-un fel sau altul, să cadă pe teritoriul național sau l-au traversat pentru o perioadă foarte scurtă de timp?
O să facem ce am făcut până acum, numai că în acest moment avem legislația, în sensul în care sistemul de supraveghere și apărare, spraveghere aeriană și apărare antiaeriană a țării, a funcționat. Problema a fost - una dintre probleme, pentru că inițial au fost mai multe, legate și chiar și de modul cum a funcționat sistemul, dar firește că lucrurile au fost puse la punct - era acest element legislativ. În final nu aveai legea care îţi permitea să dobori dronele, iar militarii au insistat asupra acestui aspect. Trebuie să avem așa ceva, pentru că, în final, lanțul de comandă prin care se reacționează la o asemenea încălcare a spațiului aerian, repet, la nivel politic reprezintă o încălcare a suveranității noastre, nu se poate răspunde. Acum avem această legislație și chiar îmbogățită. Mă refer la faptul că față de legea anterioară se poate răspunde la un asemenea obiect neidentificat și cu foc de apărare antiaeriană de la sol. Până acum nu aveam prevăzut acest element.
Dar riscurile nu sunt mari? Mă gândesc la apărarea antiaeriană de la sol.
Riscurile sunt mari în ambele situații, pentru că, odată luată decizia doborârii unei drone, se pune problema acelor resturi care, firește, pot produce în sine pagube. Numai că amenințarea este foarte mare. În spațiul nostru au intrat zone având încărcătură explozivă și de aceea această problemă nu se discută pur și simplu. După ce a fost detectat, identificat și s-a luat decizia că este un pericol pentru noi, după focul de avertizare, bineînțeles, asta în cazul în care este un avion cu pilot, urmează focul de nimicire, distrugere a acelui obiect.
Aceste drone sunt și mai mici și mai mari, sunt ușor de detectat?
Nu, nu sunt uşor de detectat, și asta a fost una dintre probleme, dar s-au luat măsuri deosebite, pentru că dronele în sine reprezintă una dintre marile încercări pentru războiul modern, dar, da, ele sunt greu de identificat. De ce? Pentru că au acea suprafață de reflexie şi nu pot fi detectate cu ușurință pe un radiolocator. Oricum, există mijloace și suntem ajutați de către aliați. Am luat și noi măsuri adecvate și în final dispozitivul a lucrat. În ultima perioadă am avut situații în care imediat cum a fost detectată o asemenea dronă s-a dat alarma, populația a fost avertizată și imediat avioanele au fost ridicate.
Şi ca să punctăm pe final de interviu, România deține acum mijloacele necesare, are și legislația adecvată pentru a-și proteja spațiul aerian și teritoriul național în mod eficient și corect, să spun așa, nu?
Da, /în momentul de faţă/ a fost actualizată o problemă legislativă care, în final, cu partea pe care aţi spus-o, dispozitivul de control al spațiului aerian, în ansamblu, supravegherea, controlul și apărarea antiaeriană rezolvă această problemă.
Noi rămânem optimiști, cu speranța că se va încheia cât de curând acest conflict și vom rămâne doar cu legislația atât de necesară. Cu mulțumiri pentru că ne-ați oferit detaliile de care aveam nevoie!