Legea cetăţeniei maghiare "nu are legătură cu autonomia"
Ministrul maghiar de externe, Janos Martonyi a declarat,, la Bucureşti, că Ungaria nu va acorda cetăţenie în mod global, ci la cerere, de la caz la caz.
Articol de Carmen Gavrilă, 29 Iunie 2010, 19:14
Legea ungară a cetăţeniei nu are nicio legătură cu chestiunea autonomiei, a declarat, ministrul maghiar de externe, Janos Martonyi.
El a mai precizat că Ungaria nu va acorda cetăţenie în mod global, ci la cerere, de la caz la caz.
Declaraţiile au fost făcute după o întâlnire la Bucureşti, cu ministrul român de externe, Teodor Baconschi.
Oficialul român a spus că este posibil ca în scurt timp, românii din Ungaria să aibă un reprezentant în Parlamentul de la Budapesta.
Legea cetăţeniei adoptată de noul guvern de la Budapesta a produs rumoare în ţările în care există un număr mare de etnici machiari.
Slovacia, în special, a avut o replică foarte dură, ameninţând că va adopta o lege similară pentru etnicii slovaci.
România a cerut lămuriri privind aplicarea legii, iar, ministrul de externe, Teodor Baconschi, a explicat că Bucureştiul vrea să se asigure că această lege nu va duce la discriminare etnică, iar cetăţenia le va fi dată etnicilor maghiari, nu în masă, ci individual, pe bază de cerere.
Ministrul ungar de externe, Janos Martonyi, a răspuns că această lege a cetăţeniei este în concordanţă cu legislaţia internaţională şi că nu are nicio legătură cu chestiunea autonomiei.
" Problema cetăţeniei, atât în cazul sârbilor, croaţilor, românilor sau altor naţii, se ocupă de oameni şi nu de teritorii. Comunităţile umane au în vedere şi au dreptul să-şi aleagă variantele în care doresc să convieţuiască, ce fel de autonomie sau neautonomie doresc.", a mai arătat ministrul maghiar.
Janos Martonyi a precizat că noii cetăţeni ungari se vor supune actualei legi electorale, care le dă drept de vot doar acelora care au domiciliul în Ungaria.
În ce priveşte drepturile minorităţii române din Ungaria, ministrul Teodor Baconschi a anunţat că în curând autorităţile ungare vor răspunde unor cereri mai vechi ale comunităţii româneşti.
"Două veşti bune pentru comunitatea românească din Ungaria: posibilitatea de a avea în curând un reprezentant de drept în Parlamentul de la Budapesta, precum şi examinarea posibilităţii de a declara Biserica Ortodoxă Română din Ungaria drept cult istoric, ceea ce, desigur, ar ameliora condiţia legală şi vizibilitatea socială a acestei biserici în ţara vecină."
