Legea care permite construcția de hidrocentrale mici în ariile protejate a fost declarată neconstituțională

Legea care permite construcția de hidrocentrale mici în ariile protejate a fost declarată neconstituțională. CCR a stabilit că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului.

Sesizarea a fost făcută de Uniunea Salvați România, care a invocat, de asemenea, încălcarea dreptului la un mediu sănătos.

Diana Buzoianu: deputat USR - În ultimii șapte ani Hidroelectrica a avut 15 miliarde de lei profit pe care nu l-a investit nici măcar un leu în a aduce capacități noi de producție. Avem deja hidrocentrale construite în capacitate de peste 65% pe râul Jiu, care nu sunt terminate, deși nu sunt un arii protejate naturale. Vorbim de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, care, de asemenea, au fost votate în Parlament anul trecut dar nu s-a făcut niciun pas înainte pentru ele. PSD, PNL și UDMR trebuie să explice românilor de ce au mers înainte cu un proiect care, de fapt, nu aducea niciun fel de avantaj pentru cetățeni, dar doar distrugea arii protejate naturale și de ce în ultimul an nu a reușit să implementeze nici măcar o singură măsură pentru a crește cu adevărat capacitatea de producție energetică a României.

De cealaltă parte, președintele comisiei economice din Senat, social-democratul Daniel Zamfir, inițiator al legii, spune într-o declarație pentru Radio România Actualități că va merge mai departe și anunță că săptămâna viitoare, luni, grupul PSD va depune din nou inițiativa legislativă la Parlament. El subliniază că România a investit în construcția acelor hidrocentrale și că nu-și permite să abandoneze acum, în plină criză energetică, acele lucrări. El susține, totodată, că legea nu încalcă directiva cu privire la ariile protejate.
Daniel Zamfir: Noi prevedem în textul de lege ca suprafețele respective din ariile protejate să fie scoase și înlocuite cu alte suprafețe. Ca atare, România nu-și diminuează suprafața totală de arii protejate și, mai mult decât atât, obiectivele la care facem referire sunt obiective, respectiv construcții hidrotehnice începute înainte ca România să desemneze zona de arii protejate. Și mai e un element extrem de important, de care trebuie să ținem cont. Statul român a investit acolo peste un miliard de euro. Având în vedere situația în care ne aflăm astăzi, în plină criză energetică, cu situația de la graniță, războiul cu Ucraina, sub nicio formă România nu își poate permite să abandoneze aceste obiective doar pentru că unii și alții reclamă tot felul de lucruri pe acolo.

Amintim că la începutul anului Parlamentul a adoptat proiectul care prevede că hidrocentralele din ariile protejate, cu procent de realizare mai mare de 60%, sunt obiective de interes public major și de siguranță națională, urmând să fie puse în funcțiune până la finalul anului 2025.