Legea asumată de guvern este "fundamental schimbată"

Federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ apreciază că varianta proiectului de lege a educaţiei, pe care guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa parlamentului, este "schimbată fundamental faţă de varianta adoptată de Camera Deputaţilor".

Adoptarea unei legi prin asumarea răspunderii presupune intrarea în vigoare a legii respective fără ca parlamentul să mai poată aduce amendamente.

Parlamentarii pot însă depune o moţiune de cenzură care, în cazul în care trece, duce automat la căderea guvernului şi la respingerea proiectului asumat.

O variantă a legii învăţământului a fost dezbătută de parlament, dar nu a trecut de plen.

O diferenţă remarcată de sindicaliştii din învăţământ între varianta asumată de guvern şi cea din parlament este la nivelul numirilor în funcţiile de conducere ale şcolilor.

Constantin Ciosu, preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, susţine că "la numirea în funcţii vor conta criteriile politice şi nu cele de competenţă".

Potrivit proiectului guvernului, directorii pot fi membri de partid, dar nu pot ocupa funcţii de conducere în cadrul partidului respectiv, în timp ce directorii unităţilor şcolare cu predare în limbile minorităţilor naţionale trebuie să aibă şi avizul partidului politic din care face parte.

O altă noutate este că din 2012 finanţarea per elev se va face prin Consiliile Locale, şi nu direct către unităţile şcolare, aşa cum au cerut federaţiile sindicale.

Proiectul asumat de guvern şi varianta anterioară modifică unele prevederi ale legii învăţământului aflată în vigoare.

Astfel, atât proiectul asumat cât şi varianta trecută prin parlament păstrează propunerea de modificare a structurii învăţământului obligatoriu, cu o clasă pregătitoare şi clasa a noua trecută la ciclul gimnazial.

În ambele variante e prevăzută aceeaşi procedură nouă de titularizare a profesorilor.

Ambele variante păstrează prevederea ca în ciclul primar şi gimnazial, geografia şi istoria să fie predate în limbile minorităţilor naţionale.

Sindicaliştii nu sunt însă de acord cu modificarea structurii învătământului obligatoriu şi nici cu titularizarea "pe post", care o înlocuieşte pe cea de la nivelul sistemului.

Sindicatele cer ca legea educaţiei să fie dezbătută atât cu profesorii, cât şi în parlament.