La unele oficii poștale pot fi alimentate conturi de criptomonede

Criptomonedele devin tot mai cunoscute și populare în România, iar în acest context, Poșta Română anunță lansarea unui proiect-pilot inovator, în parteneriat cu BTR Exchange România, o importantă platformă de schimb de criptomonede din țară. În cadrul acestui parteneriat, sunt instalate primele terminale pentru alimentarea conturilor cripto, direct din rețeaua oficiilor poștale.
Inițiativa, după cum susțin oficialii Poștei, facilitează accesul la tranzacționarea criptomonedelor, contribuind la creșterea incluziunii financiare digitale. Primul terminal este deja funcțional în incinta Oficiului Poștal Nr. 1 din Tulcea, oferind posibilitatea utilizatorilor de a depune numerar pentru alimentarea conturilor de pe platforma Bitcoin România. Despre toate acestea și nu numai, stăm de vorbă cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Valentin Ștefan, directorul general al Companiei Naționale Poșta Română. Bună dimineața!
Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație!
Mulțumim că ați acceptat-o! E un pas interesant, așa, la prima vedere, pentru că trebuie să ne întoarcem și la ce s-a întâmplat cu acei bani furați în cadrul Poștei. De unde această idee și, până la urmă, ce viitor întrezăriți pentru criptomonedele din România?
Noi, la Poșta Română, de mai bine de patru ani, împingem aceste idei noi economice, aș putea spune, care există în lume, și în România. Am lansat primul NFT, acum în 2021, și am continuat proiectele acestea de integrare și de popularizare a unui domeniu economic de nișă. Și cred că instalarea acestor echipamente în oficiile poștale aduce mai aproape această oportunitate pe care românii o au, mai aproape de dânșii.
Dar cum vor funcționa aceste terminale și cât de extinsă va fi rețeaua la nivel național?
Nu luăm noi, la Poșta Română, aceste decizii, e partenerul nostru care înțelege piața mai bine, care cunoaște care sunt oportunitățile și beneficiile. Noi, în schimb, credem cu tărie în această idee a modernității și încercăm să o popularizăm, să o aducem în economia mainstream, motiv pentru care doar le punem la dispoziție oficiile poștale, sigur că da, contracost, adică este o chirie pe care o percepem.
Asta va câștiga Poșta Română?
Noi din start câștigăm acea chirie pentru fiecare echipament instalat, plus alte beneficii în funcție de activitatea comercială.
Da, e interesant, dar în afara marilor orașe, digitalizarea rămâne încă o problemă, mai ales în mediul rural. Cum pot fi făcute mai accesibile aceste servicii digitale de Poșta Română către populație, în condițiile în care, din câte știm, au fost și multe unități, să zicem, clădiri pe care le-ați vândut sau sunteți în curs de vânzare?
Nu vindem, n-am vândut nicio clădire până acum. Este o nevoie a companiei de a-și împrospăta portofoliul imobiliar prin vânzarea unor locații și, evident, achiziționarea altora, în funcție de nevoile pieței, dar până în clipa de față nu a fost vândută nicio clădire. Până la urmă, scopul nostru este acela de a fi în timp cu vremurile şi să nu ţinem neapărat atât de mullt la tradiţia Poştei, şi anume ne ştim într-o locaţie, rămânem acolo pentru zeci sau sute de ani.
Dar chiar, v-aţi gândit la pensionari, de exemplu, ei care primesc banii prin Poşta Română, îi vedeţi tranzacţionând, cumpărând criptomonede? Mă gândesc că poate aţi făcut şi un studiu de piaţă.
Noi am lansat o provocare către această industrie a tehnologiei emergente, cum se spune, şi i-am provocat să creeze infrastructura necesară astfel încât să putem acorda pensiile şi în format NFT sau în format de criptomonede. Sigur, până acum n-am primit nici o propunere, dar nu acesta este obiectivul nostru. Spuneaţi mai devreme de digitalizare. Ştiţi, rolul Poştei nu este neapărat să digitalizeze România, ci să oferim acces la servicii digitale tuturor.
Corect.
Iar românii să aleagă, cine își dorește să rămână într-un mod tradițional, foarte bine, nu e nicio presiune, dar cine vrea să aibă acces la modernitate, să o facă.
Dar s-au rezolvat recentele probleme legate de gestionarea taloanelor electronice de pensie din contul personal de pe platforma Casei Naționale de Pensii?
Nu suntem ținuți la curent cu acest subiect, dar din câte știu, numărul persoanelor care optează pentru taloane electronice, taloane digitale, crește. Este și un motiv, o presiune pe care la Poștă o avem, de a găsi noi surse, noi direcții în care să ne îndreptăm, mai ales că în fiecare an pierdem între 50.000 și 100.000 de clienți care primesc pensii sau alte beneficii sociale prin poștă. Deci e doar o chestie de timp până când infrastructura noastră poate fi susținută de livrarea de pensii.
Revin la criptomonede, cât de sigure sunt aceste tranzacții? Și practic, nu știu, ce le-ați recomanda celor care ne ascultă, așa, dacă le-ați face o invitație?
Eu cred că pentru a pune această industria criptomonedelor în aceeași linie cu tot ce înseamnă bursă, tot ce înseamnă investițiile în metale prețioase, vorbim de aur sau de argint, este o alternativă la genul acesta de investiții. Criptomonedele, ne place sau nu, pare un subiect incert sau obscur, dar sunt pe piața globală de peste 20 de ani și până acum s-au dovedit a fi o investiție sănătoasă pe termen lung. Deci, pentru cei care au apetit pentru așa ceva, e o alternativă.
Apropo de proiecte, în 2022 poșta a emis primul NFT, cum spuneați și dumneavoastră, oficial al unei instituții publice românești, un timbru digital aniversar dedicat celor 160 de ani de activitate. În 2023 aţi continuat cu lansarea unei colecţii de 100 de NFT-uri şi cărţi poştale dedicate eroilor anticomunişti. Ce proiecte urmează?
Încercăm să... vă dați seama, pentru activitatea noastră curentă, aceste proiecte sunt mai degrabă simbolice și încercăm să ne jucăm rolul acesta de schimbător de opinie în societatea românească și nu reprezintă neapărat o soluție pentru business-ul nostru, dar ne dorim să continuăm aceste proiecte în care să aducem ideile globale care s-au dovedit a fi bune și care au fost îmbrățișate de noile generații, să le aducem în mainstream-ul românesc și să nu mai fie subiecte tabu. Deci le pescuim, vedem și care sunt trendurile globale și le aducem și noi și le operaționalizăm în România.
Da, frumos verb le pescuim, mai ales că primul terminal funcțional se află la Tulcea. Cât de repede vom descoperi astfel de terminale și în alte orașe ale țării?
Să știți că nu luăm noi această decizie, este partenerul nostru care va lua această decizie, dacă se justifică extinderea lor sau nu.
Adică m-așteptam să fie în București, nu în Tulcea, sincer.
Să știți că n-am avut curiozitatea să întreb de ce a ales acele subunități poștale în Tulcea, în Alexandria, în Piața Neamț, dar presupun că dânși au un studiu de piață și că acolo ar fi potențial clienți. Sau, poate, în București deja au rețea de astfel de terminale și nu au simțit nevoia să crească acel număr cu oficiile noastre din București.
Într-o piață, cel puțin de curierat, cum stă Poșta Română în raport cu adversarii, concurenții?
Din fericire, Poșta Română s-a trezit, ca să spun așa, și încă de anul trecut am început să ne construim infrastructura. Știți, nu aveam niciun hub modern până anul trecut, când am început să ne modernizăm huburile. În clipa de față, Poșta Română are patru huburi moderne și încă trei în curs de amenajare sau construcție /.../ la Oradea, la Cluj, la Timișoara, la Galați, renovăm hubul din București cu o investiție de 10 milioane de euro, construim în zona Moldovei, plus urmează să definitivăm acest lucru și pentru Oltenia.
Da, dacă tot ați folosit un englezism, hub, eu spun acum hold-up. Ce s-a întâmplat așa, pe scurt, cu acei bani dispăruți de la Poșta Română din județul Timiș?
Din fericire, este o lecție pentru noi la Poșta Română. Din când în când, cred că avem nevoie de astfel de incidente să ne dăm seama de responsabilitățile pe care le avem. Din punctul nostru de vedere, a fost o neglijență a unor factori de decizie la nivel local. Cu alte cuvinte, dincolo de toate sistemele de prevenire pe care le avem și care nu au funcționat, de la paza umană, la sistemul de intervenție oferit de o firmă privată, la sistemele de siguranță, camere de luat vederi și senzori de mișcare, pe care îi avem în acea încăpere, salariații Poștei nu au depozitat banii în safe, în bunker.
Da, am aflat, am deslușit. Noroc cu polițiștii vigilenți. Așadar Poșta Română a lansat noi servicii high-tech. Nu sunt probleme cu întârzierile la plata pensiilor, asta ca să-i liniștim pe cei care ne ascultă.
Nu sunt probleme și, totuși, 2 milioane de euro, comparativ cu sumele care trec prin Poșta Română, nu ar fi un impact atât de mare, chiar dacă s-ar fi întâmplat acea nenorocire. Deci nu sunt probleme, pensiile se livrează la timp și se vor livra, aș putea spune, întotdeauna la timp.
Toată lumea este liniștită atunci. Mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența la "Apel matinal". Invitat a fost Valentin Ștefan, director general al Companiei Naționale Poșta Română.