La tarabe "vor fi vândute exclusiv" legume şi fructe româneşti

Tarabele din pieţe vor fi accesibile doar producătorilor persoane fizice, care vor vinde numai legume şi fructe româneşti, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern, pus în dezbatere publică pe siteul ministerului agriculturii.

Actul normativ vizează eliminarea intermediarilor evazionişti care folosesc documente de producător false.

Comercializarea en gross a legumelor şi fructelor proaspete de către producătorii agricoli persoane fizice se realizează în baza carnetului de producător legume/fructe eliberat în condiţiile legii, se arată în acest act normativ.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică de ministerul agriculturii

Potrivit notei de fundamentare a actului normativ, pagubele produse anual statului din comerţul la negru cu legume şi fructe proaspete- ajung la 1 miliard de euro.

"Certificatele de producător sunt eliberate de primării cu foarte mare lejeritate, fără să fie verificate suprafeţele cultivate, culturile înfiinţate, cantităţile de legume fructe estimate a se realiza pe specii, sau şi mai grav, în condiţii în care persoanele respective nu deţin pământ şi nici nu figurează în registrele agricole cu teren cultivat; sumele cu care statul este păgubit anual din practicarea comerţului ,,la negru’’ se estimează la peste 1 miliard de euro", se arată în comunicat.

Pe tarabele din cadrul pieţelor agroalimentare este permisă comercializarea en detail a legumelor şi fructelor proaspete "exclusiv de către producătorii agricoli persoane fizice şi numai a produselor din producţie proprie, autohtonă", se stipulează în proiect.

Noile reglementări vor intra în vigoare la patru luni de la aprobarea proiectului în guvern.

Persoanele juridice vor putea vinde legume şi fructe proaspete, dar în spaţii individuale din cadrul pieţelor, delimitate distinct şi amenajate corespunzător pentru depozitare şi comercializare, inclusiv cu case de marcat.

"Administraţia pieţelor alocă tarabe din cadrul pieţelor agroalimentare producătorilor agricoli persoane fizice, iar agenţii economici persoane juridice comercializează legumele şi fructele proaspete în magazine proprii gen aprozar sau, după caz, în magazine mixte", conform documentului.

Vânzarea pe tarabe a altor produse decât cele autohtone, sancţionată

Comercializarea en detail şi en gross a legumelor şi fructelor va fi condiţionată de existenţa unui carnet de producător cu elemente de securizare, avizat atât de primar, cât şi de asociaţia de profil, incluzând date privind suprafaţa totală cultivată, structura pe specii de legume şi/sau pomi, producţiile estimate să fie realizate.

Evidenţa carnetelor de producător legume/fructe distribuite de primari va fi ţinută într-un registru special deschis în acest sens de primăriile respective.

"Transportul de legume şi fructe destinate consumului familial fără a necesita filă aferentă din carnetul de producător sau alt document cu regim fiscal este permisă pentru o cantitate maximă de 50 kilograme", se arată în actul normativ.

Vânzarea pe tarabe a altor produse decât cele autohtone va fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 1.000 lei şi 3.000 lei, iar persoanele juridice care comercializează legume şi/sau fructe în alte spaţii decât cele prevăzute vor fi sancţionate cu amendă între 3.000 lei şi 5.000 lei.

Necesitatea reglementarii este impusă de existenţa pieţei ,"la negru", dominată de intermediari care practică "adaosuri comerciale aberante" ajungând chiar de 100%, de natură să menţină preţurile la un nivel nejustificat de mare, să încurajeze specula şi să îi nemulţumească pe cumpărători.

În document se arată totodată că majoritatea producătorilor îşi comercializează marfa "la negru" către intermediarii en-grosişti din pieţe, care la rândul lor o comercializează în baza unor certificate de producător eliberate cu încălcarea legii.

"În pieţele agroalimentare se comercializează legume-fructe provenite din ţări terţe sau din comunitatea europeană şi în majoritatea cazurilor este eludată legislaţia fiscală prin inexistenţa facturilor, lipsa evidenţei gestiunii, lipsa caselor de marcat. Foarte mari cantităţi de legume şi fructe proaspete, provenite din comerţ intracomunitar sau din import, derulate ,"la negru", ajung a fi comercializate ca produse autohtone în engrouri sau direct în pieţele agroalimentare", sunt alte argumente invocate în actul normativ.

Noile reglementări pot stimula producţia şi comerţul cu produse autohtone

Guvernul apreciază că noile reguli vor elimina verigile de intermediari care "umflă" preţul pe seama producătorului, va stimula producţia şi comerţul cu produse autohtone şi va proteja producătorii şi produsele autohtone, urmând să aibă şi efecte pozitive asupra bugetului de stat încă din primul an de la aplicare, prin creşterea veniturilor colectate din TVA, impozit pe profit şi amenzi.

În primăvara acestui an, fructele, legumele şi carnea din import erau comercializate în magazine şi pieţe cu preţuri de două, trei şi chiar zece ori mai mari decât cele cu care intrau în ţară, iar în unele cazuri cumpărătorul plătea pentru un produs alimentar şi de 15-20 de ori mai mult faţă de valoarea de import, informează Mediafax.

Importurile de produse agroalimentare s-au apropiat anul trecut de 4 miliarde de euro (3,91 miliarde de euro), în creştere cu 12,8% comparativ cu anul precedent.

La aceste diferenţe de preţ, toţi cei prin mâinile cărora trece produsul importat au de câştigat, cu excepţia cumpărătorului.

Consiliul Concurenţei ar putea sprijini produsele agricole locale

Consiliul Concurenţei este dispus să colaboreze în cazul unor politici publice de sprijinire a produselor agricole locale, ca o excepţie de la regulă, afirmă preşedintele instituţiei Bogdan Chiriţoiu, citat de Mediafax.

Acesta a precizat că marfa românească este bine reprezentată în retail, mai puţin în cazul legume-fructe.

"Zona unde suntem deficitari este cea de legume şi fructe, care rămâne dominată de importuri. Dacă se doreşte o politică publică de sprijinire a produselor locale, noi ne declarăm deschişi şi vom colabora. Admit că sunt unele zone în care se impune uneori intervenţia statului", a spus miercuri Bogdan Chiriţoiu în cadrul unei conferinţe.

Şeful Consiliului Concurenţei a amintit că instituţia s-a opus unei iniţiativ legislative prin care se dorea obligarea lanţurilor comerciale de a vinde produse româneşti în proporţie de 80% din total.

"Reflexul nostru natural este să fim sceptici privind acţiunea guvernamentală şi să ne încredem în forţele pieţei", a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Bogdan Chiriţoiu nu a dorit să detalieze ce fel de programe publice de susţinere a produselor locale ar putea fi acceptate de către Consiliul Concurenţei, arătând că va trebui mai întâi să existe consultări cu autorităţile.

În privinţa celorlalte categorii de produse alimentare, Bogdan Chiriţoiu susţine că acestea sunt bine reprezentate în vânzarea de retail, iar acest lucru este explicabil şi prin faptul că preţurile de transport sunt ridicate.