La muncă egală, plată egală: „Un principiu esențial pentru Europa”

Realizator: Daniela Petrican - Parlamentul European a adoptat o nouă legislație privind salariile minime în Uniunea Europeană. Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Statele Uniunii în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme. Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă a statelor membre, însă legislația comunitară stabilește cerințe minimale pentru salariile minime prevăzute de legislația națională, vizând accesul efectiv al lucrătorilor la protecția oferită de salariul minim.

Mai multe aflăm acum de la invitatul "Apelului matinal", europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu. Ce va aduce această decizie pentru români și, bineînțeles, de când trebuie ea aplicată?
Victor Negrescu: Această decizie va conduce la implementarea unor reguli comune la nivel european, pe baza cărora va fi vizată formula de calcul pentru salariul minim european. Vorbim de un raport cu salariul mediu, mă refer aici la 5% din salariul mediu din fiecare stat membru al Uniunii Europene și mă refer aici și la maniere de a crea un dialog între sindicate și patronate și stat pentru definirea acestui salariu minim european. Directiva, deîndată ce va fi publicată în /.../ oficiale ale Uniunii Europene, urmează să fie transpusă în legislaţia naţională în termen de doi ani, practic, undeva în 2025 o să avem și această directivă transpusă în legislația națională, mai ales că această prevedere este inclusă inclusiv în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Realizator: În acest moment, în România, salariul minim brut este de 2550 de lei. Acesta ar trebui să ajungă la 3050 de lei. De fapt, e o obligație să ajungă la acest nivel sau nu?
Victor Negrescu: O dată ce directiva va fi transpusă, într-adevăr, vorbim de un proces de creștere a salariului minim pe economie. Practic, dumneavoastră aţi spus foarte clar, vorbim de o creștere de 500 de lei, ori, conform legislației din România, deja aveam o creștere anuală cu 100 de lei. Mai mult decât atât, dacă e să ne raportăm și la propunerile făcute la nivel guvernamental privind scăderea taxelor pentru salariul minim pe economie, România este foarte aproape în a îndeplini acest obiectiv până în 2025 și cred că ar fi natural, într-adevăr, ca cei cu salarii mici și să poată să-și permită un trai decent din salariul pe care îl primesc pentru munca prestată. Mai mult decât atât, acest regulament comun va conduce la un principiu esențial pentru Europa: pentru muncă egală, plată egală, pentru că există în prezent lucrători care lucrează pentru aceleași companii, prestează aceeași muncă și sunt plătiți diferit la nivel european, ceea ce nu este normal./dsirbu/ Practic, acest regulament instituționalizează ideea unui principiu de plată oarecum similar la nivel european și consolidează această idee, că pe o piață comună, ar trebui ca și lucrătorii să aibă acces la aceleași drepturi.

Realizator: Directiva impune că dacă inflația crește, trebuie să crească automat și salariul minim?
Victor Negrescu: Directiva face referire la puterea de cumpărare și acest lucru e un lucru important și se raportează la capacitatea economică a fiecărui stat, deci nu vorbim de un salariu unitar, adică dacă economia României întâmpină dificultăți, de exemplu, automat nu vor fi aceste dificultăți sau această impunere dacă este salariul minim de la noi din țară, ceea ce e un lucru pozitiv. În același timp, în clar, împinge la o uniformizare a salariilor minime la nivel european și este acompaniată această directivă şi de măsuri complementare de sprijin, în mod special pentru IMM-uri, care poate vor avea dificultăți în a transpune această directivă. Aici vor fi ajutoare de minimis, ajutoare de stat, mecanisme financiare suplimentare pentru a acompania statele membre și mai ales aceste companii, în a atinge acest obiectiv. În cazul României, astăzi vorbim de aproximativ 1,5 milioane de lucrători care ar urma să beneficieze de pe urma acestei directive, ceea ce înseamnă un impact destul de semnificativ asupra bunăstării populației, dar și asupra modului în care vom trebui să gestionăm această directivă.

Realizator: Cine și cum poate verifica punerea în aplicare și monitorizarea aplicării corecte a legislației europene? Vor fi necesare controale sau, nu știu, inspecții pe teren?
Victor Negrescu: Comisia Europeană supervizează transpunerea acestei directive în legislația națională, în termenul dat. În cazul în care un stat membru nu va transpune în termenul dat, automat apare o procedură care poate să conducă inclusiv la penalități impuse statelor membre, chiar în termen de cifre chiar foarte, foarte mari și de costuri foarte mari pentru statele respective. Comisia Europeană poate, de asemenea, să reacționeze în măsura în care cetățenii vor semnala anumite probleme. Există Ombudsmanul European, practic, Avocatul Poporului european, există mecanisme pentru diferite petiții, în așa fel încât executivul european sau celelalte instituții să reacționeze. Însă, în definitiv, pentru implementarea acestei directive, statele membre și autoritățile naționale sunt cele competente și care au datoria să se asigure că această directivă este transpusă şi fapt.

Realizator: Ne întreabă un ascultător dacă acest salariu minim va fi obligatoriu și pentru cei din mediul privat?
Victor Negrescu: Da, vorbim de o directivă care se aplică tuturor. Din nou, cum spuneam, există mecanisme de sprijin pentru IMM-uri, în mod special și acest lucru e un lucru pozitiv. Mai mult decât atât, statele membre pot negocia cu Comisia Europeană un calendar de transpunere, de implementare, care să ofere o oarecare flexibilitate în raport cu situația economică de la momentul respectiv, adică dacă peste doi ani, eventual, vom avea o criză economică globală, automat ne raportăm la acea situație, mai ales dacă vom avea o scădere a salariului mediu. De acolo, scăderea salariului mediu și o creștere a şomajului, din nou, acest regulament permite statelor membre să intre într-o negociere cu executivul european pentru mai multă flexibilitate./bcodreanu/dsirbu/ Deci nu vorbim de ceva care se impune de la Bruxelles, dar vorbim de ceva care ajută statele membre să-și crească salariul minim și să aibă posibilitatea ca în fiecare stat să se ofere salarii decente pentru cei care lucrează și care, din nefericire, sunt plătiți cu salarii atât de mici.

Realizator: Spuneați că este important inclusiv sprijinul pentru IMM-uri, dar și condițiile de muncă trebuie adecvate pentru persoanele care au un venit minim. Aici ce se mai poate face?
Victor Negrescu: Condițiile de muncă sunt esențiale, pentru că /.../ venit este important ca lucrătorul să poată să se dezvolte și mai ales să lucreze în condiții decente. În sensul acesta, Comisia Europeană a venit cu un set de standarde pentru tot ce înseamnă activitățile profesionale, indiferent de tipul de activitate prestat. Și în sensul acesta, Executivul European monitorizează îndeplinirea acelor obiective. Mă refer aici la respectarea orarului de muncă, la respectarea concediului medical sau concediului de odihnă. Mă refer, aici, la alte drepturi care sunt oferite, conform pilonului social european, lucrătorilor din spațiul comun. E un lucru pozitiv. Cred că în perioada următoare, Comisia Europeană va veni cu un nou set de standarde și România, ca de obicei, va transpune această legislație. Marea problemă la noi în țară, așa cum ați menționat și dumneavoastră, este că avem aceste standarde, avem această transpunere în legislația națională, însă avem dificultatea în a monitoriza acest proces și a ne asigura că toată lumea respectă aceste lucruri. Și pentru că nu există cultura aceasta a sindicatelor, a reprezentării salariaților, cultură care există în multe state europene și care protejează și mai mult lucrători.

Realizator: Cuantumul real al salariului minim variază și este radical diferit între estul și vestul Uniunii Europene. Cum se pot uniformiza aceste valori?
Victor Negrescu: Acum, cu acest regulament, vom avea, practic, o formulă unitară. Singura diferență care apare este între zona continentală, aș putea pune, și zona nordică. În nordul Europei, ei au contracte colective și o negociere foarte dură între sindicate și patronate, reglementată ca atare și bazată pe practici consolidate. De aceea, în acele state, salariul minim este mult mai mare decât în restul Europei. De fapt, dacă e să ne uităm pe cifre, discrepanțele sunt enorme. Salariul minim din România sau Bulgaria și salariul din minim din Luxemburg, avem o diferență enormă. Practic, salariul minim din Luxemburg este chiar cu 10 ori mai mare decât salariul mim din zona noastră.

Realizator: Și atunci, vă întreb, România are resurse pentru a se alinia valoric la salariile vest-europene?
Victor Negrescu: Deci, noi ne raportăm la o formulă, în momentul de față, dar ceea ce se întâmplă - și, sperăm, și mai devreme - avem oameni care lucrează pentru aceleași companii, care sunt la fel de productivi, care prestează aceeași muncă și care la noi în țară sunt plătiți de 10 ori mai puțin decât în Luxemburg./apostelnicu/dsirbu/ Ceea ce nu e normal, pentru că profiturile companiilor sunt aceleași - aici mă refer la marile companii, în mod special. De aceea spuneam că IMM-urile reprezintă o categorie aparte, care merită un sprijin suplimentar, dar companiile mari care fac deja acest lucru își permit salarii mari, ar trebui să își permită aceste salarii și în această zonă a Europei, pentru că nu există un lucrător mai bun și un lucrător mai puțin bun sau în lucrător cu drepturi și un lucrător fără drepturi. Acest regulament european reduce aceste inechități, nu le rezolvă în totalitate, dar este un prim pas important.