La Bucureşti s-a încheiat Forumul românilor de Pretutindeni

Timp de trei zile, 150 de reprezentanţi ai românilor din toată lumea au căutat soluţii pentru o strategie coordonată vizând păstrarea identităţii şi a valorilor culturale româneşti.

Între problemele ridicate de participanţi s-au aflat lipsa şcolilor şi a manualelor în limba română, precum şi a consulatelor în zonele în care trăiesc comunităţi compacte de români.

Forumul a oferit un cadru organizat de dialog între autorităţi şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din străinătate, pentru o strategie coordonată vizând păstrarea identităţii şi a valorii culturale româneşti, a afirmat secretarul de stat la Departamentul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero.

"Chiar dacă anul 2012 a fost un an mai dificil din punct de vedere financiar, românii de pretutindeni nu au fost uitaţi pentru păstrarea identităţii naţionale", a spus Natalia Intotero.

Participanţii au cerut reciprocitate în privinţa drepturilor românilor din comunităţile istorice dimprejurul României, în comparaţie cu drepturile de care se bucură minorităţile în România.

De asemenea, cei 150 de reprezentanţi ai românilor din străinătate au semnalat lipsa şcolilor, a claselor şi a manualelor în limba română, dar şi a consulatelor în zonele locuite compact de români.

Românii timoceni, de exemplu, în condiţiile unei presiuni crescânde din partea autorităţilor centrale şi locale şi-ar dori o implicare mai mare a statului român în rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei culturale, Ariadnae Filum.

"Noi suntem copiii României. Să nu ne înţelegi greşit, noi nu vorbim numai de fonduri. Aici e important că Blegradul foarte clar să înţeleagă că o ţară, membră a Uniunii Europene, ţara noastră mamă, România, stă puternic după noi şi avem o strategie comună pentru comunitatea noastră", a declarat Zavişa Jurj.

Activitatea consulară, o prioritate

La forum, autorităţile între altele au promis organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara ţării şi a unui consiliu reprezentativ.

Dialogul cu asociaţiile româneşti din străinătate rămâne modul de lucru de bază, a afirmat Aurelian Mihai, deputat nou ales în Colegiul I Europa de Vest.

El îşi propune, între altele, să verifice modul în care sunt accesate, dar şi folosite fondurile adresate comunităţilor româneşti din străinătate, precum şi activitatea consulară.

"Mă interesează în primul rând problemele de natură consulară să fie foarte bine conturate şi acele taxe care atât de mult ne deranjează prin cuantumul pe care-l avem de plătit, şi bineînţeles că românii sunt revoltaţi.

"Acest lucru este o prioritate pentru mine, nu numai taxele, dar şi activitatea consulară", a declarat Aurelian Mihai.

Componenta practică a acestei ediţii a reprezentat seminarul de formare în domeniul managementului de proiect şi de accesare a fondurilor europene, însă reuniunea a fost utilă în primul rând pentru că fraţii de pretutindeni s-au văzut şi au discutat între ei, îmi spunea Vitalie Zâgrea, de la Liga tineretului român, Junimea, din Cernăuţi.

"Sunt utile întâlnirile, pentru că ne alegem cu ceva, dacă nu cu nişte probleme deja rezolvate, măcar cu nişte speranţe şi aceste speranţe constituie o încurajare pentru noi să mergem mai departe şi să luptăm pentru menţinerea limbii, culturii, credinţei şi tradiţiilor", crede Vitalie Zâgrea.

Românii din Republica Moldobva reprezintă un caz particular, prioritar pentru ţara noastră, care sprijină eforturile de integrare în Uniunea Europeană, s-a mai spus la forum.