La Bucureşti s-a desfăşurat primul congres al românilor de pretutindeni

Problemele comunităţilor româneşti din afara graniţelor au fost discutate la Bucureşti, în cadrul primului congres al românilor de pretutindeni.

Cei 49 de delegaţi care au reprezentat comunităţile de români din 13 ţări şi-au ales structurile de conducere. Preşedinte a fost desemnat prin vot pastorul Marius Livanu, care a reprezentat comunitatea de români din Italia. El a declarat că în calitatea sa de preşedinte va lupta pentru unitatea diasporei.

Marius Livanu: "Nu vreau să existe în nici un fel nici o competiţie între nord şi sud, dincolo de ocean, dincoace de ocean, cei mai de aproape sau cei de departe, cei din Italia sau cei din altă parte. Toţi suntem români din afara graniţelor ţării şi toţi trebuie să lucrăm pentru binele tuturor românilor. Eu vreau ca astăzi să fie un moment de cotitură care într-adevăr să demonstreze că românii din diaspora sunt şi vor să fie şi să rămână uniţi, pentru unitate. Este lucrul cel mai important care îl avem de făcut în cele ce urmează".

A fost ales şi secretarul general, Savic Alexander, din Serbia, dar şi cei şase vicepreşedinţi. Forul de conducere care va reprezenta diaspora în relaţiile cu autorităţile române este Consiliul românilor de pretutindeni. Acesta este format din 35 de membri care reprezintă comunităţile de români din 13 ţări, inclusiv din regiunile istorice.

La primul congres al românilor de pretutindeni s-a vorbit despre recâştigarea încrederii în autorităţi, despre unitate şi colaborare în interesul cetăţenilor din afara graniţelor.

Românii din comunităţile istorice au cerut sprijin pentru păstrarea identităţii naţionale prin limbă şi cultură. De la Cernăuţi, Iulie Lepcic a tras un semnal de alarmă asupra pericolului desnaţionalizării prin desfiinţarea şcolilor cu predare în limba română.

Iulie Lepcic: "Ucraina nici până acum nu a deschis universitate sau facultate. Pentru cadrele didactice, pentru şcolile româneşti este o criză enorm de mare acum în Ucraina. Nici până acum statul ucrainean nu a făcut nimic să construiască la Cernăuţi sau să deschidă la Cernăuţi măcar o grădiniţă cu predare în limba română".

Românii din Serbia vor sprijin pentru dobândirea cetăţeniei române, dar şi pentru recunoaşterea drepturilor la educaţie şi religie în limba maternă, în special pentru cei din Valea Timocului.

Dorinel Stan, din Vârşeţ: "În Serbia se aplică duble standarde. Dacă noi cei din Voivodina beneficiem de drepturi pe care nu le-am moştenit ci le-am câştigat, din păcate în Serbia de răsărit, respectiv în aşa-zisa zonă a Timocului, deci în continuare în secolul acesta românii din Timoc, aşa numiţii şi valahi, luptă din răsputeri pentru drepturile elementare privind limba română, deci şi slujba religioasă în limba română".

Sprijin pentru păstrarea identităţii prin limbă şi cultură s-a cerut şi din Republica Moldova. Svetlana Captari: "În comunitatea moldovenilor sunt oameni care vor să îşi păstreze identitatea naţională, culturală, limba vorbită".

Serviciile consulare, deschiderea de biblioteci, organizarea de cursuri în limba română sunt alte probleme ridicate de reprezentanţii comunităţilor de români. În Grecia, limba română nu este introdusă în sistemul de învăţământ, pentru că românii nu sunt recunoscuţi ca minoritate, spune Ana Maria Cuciureanu, care a cerut sprijin pentru recunoaşterea cursurilor de limba română.

Ana Maria Cuciureanu: "Avem rugămintea de a ne sprijini şi în ceea ce priveşte recunoaşterea acestor studii, pentru că o diplomă venită din partea statului tău va da credibilitate, va da continuitate şi dorinţa părinţilor de a-şi aduce în continuare copiii la aceste studii".

Mesajul autorităţilor de la Bucureşti a fost acela că românii din diaspora vor avea un partener de discuţii pentru a găsi soluţii la problemele lor.