La ANRP a fost "cel mai mare jaf împotriva statului român"

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarata, joi, la Bistriţa, că la ANRP s-a făcut “cel mai mare jaf împotriva statului român” ajungându-se ca, la Bistriţa, Cluj-Napoca şi Piteşti, terenurile să fie mai scumpe decât cele din Bucureşti sau de la malul Mării Negre.

“Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren agricol de pe lângă Bistriţa. Pe rapoartele de evaluare, Bistriţa avea terenuri comparabile ca valoare cu cele din Monte Carlo”, a declarat Băeşu.

Potrivit acestuia, pe baza legilor proprietăţii de până în 2013, în judeţul Bistriţa- Năsăud au intrat 3,64 de milioane de lei, bani cash, iar prin titluri de conversie, acţiuni la Fondul Proprietatea, 37,8 milioane de lei în acţiuni.

“Pe când toate dosarele cu acţiuni la Fondul Proprietatea şi în cash pe Bistriţa-Năsăud din 2005 de când există ANRP şi până anul trecut au făcut 40 de milioane de lei, un singur dosar de Bistriţa, dar cesionat la cineva, la Bucureşti, face 40 de milioane de lei.

În loc ca banii să ajungă la oameni, la Bistriţa, au ajuns la nişte băieţi deştepţi, la Bucureşti.

Vorbim de anii 2009, 2010 şi 2011. Adunate sunt vreo 200 de milioane de lei, dosare de Bistriţa-Năsăud cu bani încasaţi de persoane din Bucureşti”, a spus Băeşu.

El a citit dintr-o listă câteva nume cum ar fi Cristea Cătălin Marian cu un dosar din septembrie 2009 pentru care statul a plătit despăgubiri de 38 de milioane de lei.

“La cei din Bucureşti, care au cerut despăgubiri pentru terenuri din Bistriţa, au ajuns aşa: 38 de milioane de lei, 7 milioane de lei, 19 milioane de lei, 47 de milioane de lei, avem un dosar de 30 de milioane de lei, unul de 59 de milioane, unul de1 6 milioane ... Nu pot să vă dau numele, dosar, o să-i vedeţi, încet-încet la televizor. Important este altceva, că la ANRP a fost cel mai mare jaf atât împotriva statului român – fiindcă s-au făcut supraevaluări, am dat Fondul Proprietatea degeaba. Ce înseamnă Fondul Proprietatea? 20% din Petrom, 20% din Electrica, 20% din Hidroelectrica. Adică le-am dat pe degeaba şi au fost păcăliţi nişte oameni degeaba. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren pe lângă Bistriţa, pe un teren agricol de la marginea oraşului. 47 de milioane de lei nu fac vreo 12 milioane de euro în 2010? Ba da, cam acolo sunt”, a spus Băeşu.

Preşedintele ANRP a declarat că a am vut un caz în Bucureşti în care s-au dat 100 de milioane de euro pentru un teren aflat pe fundul unui lac.

“Şi la Bistriţa sunt multe cazuri de genul acesta. Bistriţa, la un moment dat, pe rapoartele de evaluare avea terenuri comparabile cu Monte Carlo, adică nu au de-a face raporatele acestea de evaluare nimic cu terenurile din Bistriţa. Eu sunt de fel din Focşani. Bistriţa e un oraş poate mai turistic, dar tot în zona aceea suntem, dar nua făcut niciodată la Focşani 1000 de euro metrul pătrat. A făcut 300-400, dar aici făcea o mie de euro metro pătrat. Bistriţa, Cluj-Napoca şi Piteştiul aveau terenuri la fel de scumpe ca la Bucureşti. Ţi-ai fi luat o plajă întreagă la Constanţa pentru o bucată de teren agricol pe la Bistriţa. De ce la Piteşti? Poate pentru că e domnul Vişoiu, cel care a luat o sută de milioane de euro în câţiva ani de acolo şi alţi domni de la Piteşti”, a spus el.