Justiţia din România, în raportul Comisiei Europene

Comisia Europeană prezintă la Bruxelles, în jurul orei 14.00, rapoartele referitoare la evoluţia justiţiei din România şi Bulgaria la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

Comisia a anunţat că ultimele evoluţii din ţara noastră, dar şi angajamentele luate de premierul Victor Ponta vor fi reflectate în raport.

Documentul va fi făcut public în jurul orei 14:00, ora României, şi mai poate fi modificat la reuniunea din această dimineaţă a Colegiului Comisarilor.

Prezentarea video a raportului poate fi urmărită video pe siteul nostru.

Potrivit proiectului, o nouă analiză urmează să aibă loc până la sfârşitul anului cu accent pe respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei.

Comisia Europeană a anunţat într-un ultim comunicat că raportul va fi completat cu angajamentele suplimentare luate de premeirul Victor Ponta într-o conversaţie telefonică avută cu preşedintele Jose Manuel Barroso după trimiterea scrisorii de luni după-amiază.

Comisia a mai spus că dacă aceste noi angajamente vor fi puse în aplicare aşa cum au fost anunţate de premierul Victor Ponta aceasta va însemna că toate cerinţele formulate de preşedintele Barroso referitor la respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei au primit sau vor primi răspuns.

Comisia Europeană a mai apreciat că punerea în aplicare rapidă şi eficientă a acestor noi angajamente este crucială.

Proiectul raportului ce urmează să fie publicat după prânz arată că în cei cinci ani de la aderare România a înregistrat progrese în toate sectoarele acoperite de Mecanismul de Cooperare şi Verificare ceea ce demonstrează rolul pozitiv al Mecanismului.

În acelaşi timp este subliniat faptul că uneori Mecanismul a întâmpinat rezistenţă şi nemulţumire din partea Bucureştiului.

Combaterea micii corupţii şi a celei la nivel înalt "poate fi realizată"

Aprecierea Comisiei este că în viitor România poate atinge toate obiectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare, adică reforma justiţiei, combaterea micii corupţii şi a celei la nivel înalt.

Dacă vor fi continuate progresele şi dacă va fi accelerată punerea în practică a reformelor pentru care există acum, potrivit documentului, un cadru legal de bază.

Între realizările celor cinci ani sunt citate noile coduri care în momentul în care vor intra toate în vigoare vor aduce beneficii considerabile pentru eficienţa şi transparenţa actului de justiţie, apoi este subliniată strategia naţională anticorupţie, progresele în judecarea şi condamnarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, rezultatele înregistrate de Direcţia Naţională Anticorupţie, ca şi de Agenţia Naţională de Integritate.

Cu toate acestea, românii încă percep corupţia drept o mare problemă conform unui sondaj Eurobarometru din luna februarie citat în proiectul de raport.

Statul de drept, sub semnul întrebării

Comisia apreciază că recentele evoluţi politice din România pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa justiţiei şi provoacă îngrijorări legate de ireversibilitatea şi durabilitatea reformelor.

Comisia face o serie de recomandări pentru respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei, pentru continuarea reformei în justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Comisia Europeană va prezenta un nou raport până la sfârşitul anului în care va spune dacă îngrijorările sale privind respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei au primit un răspuns şi dacă echilibrul şi controlul democratic au fost restabilite.

Până la următorul raport Comisia Europeană va trimite la Bucureşti misiuni de monitorizare şi promite să aibă un dialog permanent cu autorităţile române şi cu celelalte state membre.