Jurnalismul față în față cu dezinformarea – prima dezbatere UZPR despre pericolele fake-news-ului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a deschis, la Sala Radio, o serie de dezbateri dedicate luptei împotriva dezinformării.

Articol de Alex Buzică, 10 Iunie 2025, 16:52
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a deschis, la Sala Radio din Bucureşti, o serie de dezbateri dedicate luptei împotriva dezinformării, sub genericul „Jurnalismul faţă în faţă cu dezinformarea”.
La masa rotundă, găzduită de Radio România și moderată de Ruxandra Săraru, au participat reprezentanţi ai UZPR – Sorin Stanciu (preşedinte), alături de conducerea şi jurnalişti ai Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi experţi în securitate cibernetică dar si reporteri de razboi. Printre cei prezenti, Dan Preda - manager Radio Romania Actualitati, Mario Balint - reporter de razboi RRA, Mihai Rotariu - expert securitate cibernetica, Maria Toghina - jurnalista si fosta Presedinte a SRR.
Educaţia media, punctul zero al rezistenţei la manipulare
Deschiderea a aparţinut specialistului în curriculum şi politici educaţionale Radu Szekely, care a atras atenţia asupra decalajului dintre şcoală şi mediul online frecventat de tineri:
„Cu siguranță, informațiile la care tinerii din ziua de azi au acces nu sunt similare cu ceea ce includem noi în Curriculumul Național. Curriculum Național a fost în general construit dintr-o perspectivă unilaterală, adică noi comunicăm adevărul și elevii trebuie să-l creadă. Ori în ziua d-azii au acces la o mare varietate de surse de informații, unele credibile, unele mai puțin credibile, și unele contradictorii cu ca ce învață la școală sau care nu le dau suficient spațiu pentru a analiza. Spațiu pe care nici noi nu-l dăm în sistemul de învățământ. Noi nu învățiăm să analizeze critic, să distingă, de exemplu, faptele de opinii, să se uite la cum folosim imaginea pentru a manipula.
Noi nu avem încă acest tip de competențe dezvoltate sau formate în școli … Trebuie să anticipăm puțin și să vedem cum putem corecta sau evita niște probleme mult mai mari.”
Radu Szekely a pledat pentru integrarea transversală a alfabetizării media în toate disciplinele şcolare şi pentru folosirea reţelelor sociale ca instrument pedagogic, nu ca adversar.
Dezinformarea, „la pachet” cu frauda cibernetică
Reprezentantul CERT-RO/DNSC, Mihai Rotariu, a subliniat legătura directă dintre fake-news şi atacurile online de tip phishing sau deepfake:
„Ca și în cazul siguranței mediului online, motul siguranți cibernitică este o responsabilitate comună … Trebuie să fim foarte atenți, să fim vigilenți și, cea mai important, să fim răbdători atunci când procesăm informații pe care le întâlnim în mediul online.
… Vă pot da exemplu celebrei campanii frauduloase apărute undeva în vara anului 2023, când foarte multe personalități din România apăreau în reclame … alterate cu ajutorul tehnologiei deepfake.
… Inamicii statale ai Uniunii Europene, ai NATO, o pregătesc deja în acest sens. Trebuie să luăm în considerare această posibilitate și mereu ne pregătim … să facem foarte, foarte mult awareness … astfel încât [utilizatorul] să-și creeze o rutină, să aibă acele reflexe de securitate în mediul online.”
Rotariu a avertizat că, deşi atacurile de amploare nu au marcat ultima campanie prezidenţială, actorii ostili statului român pregătesc scenarii sofisticate pentru următoarele alegeri.
Particularităţile „fake-news-ului sonor”
Din perspectiva mass-mediei publice, Răzva-Ioan Dincă, preşedintele SRR, a detaliat cum radioul este o sursa de informare corecta si transparenta pentru publicul ascultator. Si a subliniat onestitatea în acest tip de jurnalism vorbit si corectitudinea informatiilor oferite in spatiul public.
„O mică paralelă între ceea ce ar însemna fake news-ul la radio … La radio … ai trei posibilități. Prima, de a transmite emoție. A doua, de a afecta, într-o anumit fel, personalitatea, punând niște sentiment deasupra, și a treia, crearea unei stări de fapt.
… există o graniță foarte subtilă între a face știri adevărate, transmise corect în sensul lor, versus știri afectate de cele trei lucruri de care vorbeam mai devreme.
… deși Radio România are 97 de primăveri, continuă să dea ora exactă în ceea ce privește onestitatea în acest tip de jurnalism vorbit.”
Răzva-Ioan Dincă a asigurat publicul că SRR va rămâne un reper de credibilitate, indiferent de schimbările la vârful instituţiei.
Moderatorii dezbaterii – jurnalistele Ruxandra Sararu și Maria Toghina – au anunţat că ideile desprinse vor alimenta un set de recomandări UZPR pentru redacţiile din toată ţara: colaborare cu experţii în cybersecurity, programe de alfabetizare media în şcoli şi standarde editoriale mai stricte împotriva clickbait-ului.
Seria „Jurnalismul faţă în faţă cu dezinformarea” va continua lunar, următoarea ediţie fiind dedicată impactului inteligenţei artificiale asupra verificării informaţiei.