Iulian Chifu: ”Suntem în continuare pe drumul european şi ne dorim acest lucru”

"Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Bulgaria şi România vor putea profita de toate beneficiile spaţiului Schengen începând de anul viitor, a spus comisarul european pentru afaceri interne,Ylva Johansson, adăugând că "locul celor două ţări este în Schengen şi ele merită acest lucru.

În plus, România a îndeplinit unul dintre criteriile principale pentru calificarea în programul Visa Waiver. Românii vor putea călători din 2025 în Statele Unite ale Americii fără vize. Discutăm pe cele două teme alături de invitatul "Apelului matinal", preşedintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Iulian Chifu. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

Să începem, totuşi, cu călătoriile în Statele Unite. Putem spune că eliminarea vizelor este un demers realizat sau există riscul, nu ştiu, ca noua Administraţie Trump să reanalizeze acest program Visa Waiver.

Legea este în vigoare. Orice modificare apare ulterior ar trebui trecută prin Congres prin cele două Camere, dar, sigur, nu e vorba de doar de simpla constatare a acestui procent, şi de cumularea condiţiilor care sunt clare şi de un proces, să zicem, tehnic la nivelul administraţiei, care ia act de faptul că s-au îndeplinit aceste criterii şi secide ridicarea vizelor, pentru vizele turistice, sigur, pe termenul convenit cu cetăţenii, pentru cetăţenii români. Acest lucru urmează să se întâmple cel mai probabil într-un interval de şase luni. Sigur, cum bine aţi observat, în condiţiile în care nu există vreo schimbare, alterare de legislaţie, ceea ce în momentul în care stăm noi de vorbă nu este de întrevăzut. Nu înseamnă că nu poate interveni, dar intervenţia eventuală se întâmplă pentru toată lumea, pentru multiple ţări sau pentru formule de tranzit care respectă regula de sub 3% şi celelalte lucruri în privinţa Visa Waiver, dar se întâmplă o schimbare de politică americană. Sperăm să nu ajungem acolo.

Da. Înţelegem că de la 1 ianuarie vom circula liber în toate statele Schengen, chiar dacă unele ţări au anunţat în ultima perioadă reluarea controalelor la frontieră.

Deci pe zona europeană, că am schimbat acum subiectul, da. Pe zona europeană, pe zona Schengen călătoream şi până acuma pe zona aeriană şi navală. Am putea începe să călătorim pe zona terestră la şase luni din momentul 1 ianuarie şi acest lucru, fireşte, în ţările care n-au introdus pe o perioadă determinată controalele la frontieră, pentru că aria Schengen permite ca în situaţii speciale, în momente speciale, un stat sau altul să introducă aceste controale terestre, dacă, sigur, sunt îndeplinite nişte condiţii care au de-a face cu migraţia şi cu presiunea aceasta la nivelul ţării respective sau chiar cu evenimente speciale. De exemplu, vă aduc aminte că au fost evenimente sportive în care un stat sau altul unde se desfăşurau, pe o perioadă de 30 de zile a ales să facă această limitare sau, dacă vreţi, controale la frontieră, pentru a şti cine cine intră şi din statele membre Uniunii Europene.

Da, în acest moment, mai multe state din vestul Europei fac astfel de demersuri, controale la frontieră, dar, din câte a anunţat agenţia FRONTEX, aceasta îşi va spori prezenţa cu 280 de angajaţi în Bulgaria şi alţi 220 în România, ceea ce înseamnă, credem noi, că Uniunea Europeană se aşteaptă...

E parte a acordului.

Exact, se aşteaptă la...

E parte a acordului. E una dintre condiţii...

Iar Bulgaria, în mod normal, ar trebui să mute forţe spre Turcia, nu, mai degrabă?

La frontierele externe ale Uniunii Europene, fireşte şi la frontierele maritime, probabil. Deci, din punctul acesta de vedere, această componentă era parte a acordului iniţial. Austria, dar şi alte state, au solicitat, pentru a ridica acea obiecţie, o dată, cooperarea bilaterală şi scăderea numărului de migranţi care vin prin România şi Bulgaria. Al doilea punct care a fost verificat a fost acest control european FRONTEX la frontiere. Oricum, trebuie să subliniem aici, pentru că în ambele cazuri e vorba de un efort comun, de un efort în care participă foarte multă lume, dar în primul rând, ministrul de interne, care, după ce a reuşit MCV-ul, Cătălin Predoiu, iată, la Interne, ca ministru al justiţiei, ridicarea MCV-ul, iată, la Ministerul de Interne reuşeşte şi acest punct, de liberă circulaţie Schengen generală, înainte de încheierea mandatului. În egală măsură, ministrul de Externe şi, sigur, toţi diplomaţii şi toţi cei din Ministerul de Interne şi zona politică, inclusiv la discuţiile bilaterale cu cancelarul Nehammer din PPE, inclusiv pe toate dimensiunile. Iată că am ajuns la acest punct, care este - şi de aia trebuie să menţionăm şi pe cei care şi-au asumat responsabilitatea şi iată, chiar au reuşit.

Lungă, lungă a fost aşteptarea. Credeţi că ar putea apărea vreun scurtcircuit a propos de intrarea României şi terestru în spaţiul Schengen?

Vă mai pot adăuga celor două elemente pe care dumneavoastră le-aţi menţionat în deschiderea subiectului şi faptul că avem un vot al ambasadorilor deja - deci, COREPER, reprezentanţii permanenţi care au votat pentru intrarea în Schengen. Acest lucru prefaţează Consiliul European din 13 decembrie, unde acest lucru va fi consemnat. Până la urmă, vorbim de toţi aceşti paşi care sunt şi faptul că avem acest vot, faptul că avem un vot în Parlamentul European care reafirmă acest lucru se adaugă unei greutăţi importante şi a unui drum care sigur că nu e ireversibil, pentru că e posibil ca eventualele rezultate ale alegerilor din România sau turbulenţe din România să afecteze o decizie pe 13 decembrie. 13 decembrie este după 1 decembrie şi după 8 decembrie. Lucrul acesta a fost anunţat de un număr de reprezentanţi europeni, avertizând asupra acestui ultim pas. Da, sperăm noi că suntem în continuare pe drumul european şi ne dorim acest lucru. Primul lucru ca să obţinem intrarea în Schengen este să ne dorim să obţinem, să ne dorim să rămânem în Uniunea Europeană.

Dar care sunt beneficiile reale pentru România şi mai ales pentru românii care vor să călătorească acum atât în Europa, cât şi în Statele Unite?

Din punctul de vedere al transportului de persoane, sigur că varianta este că evităm acele controale la frontiere şi timpul care se pierde, dar cel mai important lucru este, sigur, nu pentru cetăţeni, ci în primul rând pentru mărfuri. În momentul în care tirurile româneşti sau tirurile care duc mărfuri româneşti pot să intre în Ungaria fără controale, pot să intre în Austria ş.a.m.d., în momentul respectiv, acea salvare a timpurilor de aşteptare care puteau să fie şi la nivel de zile, puteau să fie cozi enorme, e un trafic suficient de susţinut, acest lucru înseamnă bani şi înseamnă competitivitate şi înseamnă eficienţă pentru toţi cei care lucrează în România, care exportă, care importă, deci care pot să facă, iată, nişte economii sau pot deveni mai competitivi cu mărfurile lor când nu mai plătesc pe transport şi această şedere, verificare la frontierele UE. Şi în condiţiile în care, cum bine aţi subliniat, există state care introduc pe anumite perioade controale, ele sunt unanime pentru toată lumea, adică nu mai avem diferenţa de competitivitate între România şi un alt stat, pentru că mărfurile venind şi din Franţa, vor sta la frontiera, să zicem, a Austriei, dacă introduce unilateral, pe o perioadă de timp, aceste controale. Deci suntem în condiţii egale, cu costuri egale şi şi acest lucru contează foarte mult.

Da, şi tot la capitolul beneficii, pentru că trăim o perioadă mai puţin inspirată, să zicem, la nivelul condiţiilor climaterice, şi poluarea va fi mult mai scăzută, evident, dacă tirurile nu vor mai staţiona ore în şir la graniţă. Cu mulţumiri pentru discuţia pe care am purtat-o. O zi bună!

Vă mulţumesc şi eu! O zi bună!

Invitatul "Apelului matinal" de astăzi a fost preşedintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Iulian Chifu./editor Florin Lepadatu/