Istoric CNSAS: Sunt tot mai puţini cei care vin să vadă propriul dosar

Istoricul Liviu Ţăranu, cercetător în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a declarat, la Timişoara, că în timp ce numărul celor care vor să-şi vadă dosarul de urmărit de fosta Securitate scade, a crescut numărul cercetătorilor din străinătate care vor să studieze aceste dosare.

"Dintre cei care vin la noi să-şi vadă propriul dosar sunt tot mai puţini, vârsta îşi spune cuvântul, unii au dispărut. Experienţele au fost emoţionante de la început, am văzut oameni care au avut reacţii foarte diferite, dar foarte dramatic când au văzut dosarul, notele, când au văzut că erau date de prieteni, soţii, membri ai familiei care îi turnau într-un fel sau altul. Reacţiile au fost de la plâns la grimase, la zâmbet scârbit. Sunt tot mai puţini cei care vin să-şi vadă propriul dosar. În schimb creşte tot mai mult numărul cercetătorilor din afara ţării, foarte mulţi tineri plecaţi la studii în străinătate se întorc şi iau teme din comunismul românesc şi evident că subiectele majore le găsesc în dosarele de la CNSAS. E foarte bine că tinerii vor să vadă ce a fost în acel trecut atât de mult controversat şi blamat", a explicat, pentru AGERPRES, Liviu Ţăranu.

Istoricul a detaliat că a fost preocupat în cercetările sale de contextul de dinainte de 1989, de Securitate şi intelectuali, despre disidenţa românească, care în România a fost mult mai firavă decât cea din alte ţări din blocul comunist, precum Cehoslovacia, Polonia sau Ungaria.

"La noi au fost cazuri individuale, nu a existat un fenomen de masă. Mulţi au pus-o pe seama activităţii foarte eficace a Securităţii care ar fi controlat acest fenomen din faşă, dar eu aş spune şi că la noi intelectualitatea a fost foarte divizată, iar partidul a găsit mijloacele necesare prin care a cooptat vârfurile intelectualităţii în poziţii bune, în care fiecare era remunerat corespunzător - şefi de gazete culturale, de uniuni scriitoriceşti. Au fost cooptaţi ideologic. Dacă ar fi existat nemulţumiri şi în această zonă de vârf, sunt convins că alta ar fi fost şi soarta disidenţei noastre", a afirmat Liviu Ţăranu.

Istoricul participă la Conferinţa internaţională cu tema "După 30 de ani. Moştenirea otrăvită a comunismului", organizată de Asociaţia Memorialul Revoluţiei (AMR) din Timişoara.

El a menţionat că experienţa anilor '50, torturile şi puşcăria pe care le-au trăit elitele noastre din România interbelică s-au impregnat "ca o otravă" în memoria colectivă, pentru că supravieţuitorii acestor elite au lăsat mesaje scrise, cărţi, interviuri, mărturii despre experienţa din puşcărie şi despre tratamentul la care au fost supuşi de Securitate.

"Sunt oameni şi din zona intelectualilor şi din zona bisericii, ştim ce s-a întâmplat cu Valeriu Gafencu sau cu alte figuri importante dintre cei întemniţaţi la Aiud", a încheiat Liviu Ţăranu.

Pe parcursul conferinţei, care se desfăşoară în perioada 26-28 noiembrie, sunt abordate teme incitante, precum Revoluţia din decembrie 1989, schimbările socio-politice din Europa Centrală şi de Est, disidenţe în perioada comunistă, comunismul în Europa Centrală şi de Est şi cultura memoriei.

Miercuri, de la ora 18,00, va fi prezentată publicului expoziţia itinerantă a Muzeului Memorial "Runde Ecke" din Leipzig, care va fi deschisă de consulul Republicii Federale Germania la Timişoara, Ralf Krautkramer, şi de şefa Secţiei cultură, educaţie şi probleme ale minorităţilor a Ambasadei Germaniei în România, dr. Saskia Schmidt. Joi, de la ora 17,30, va fi lansat volumul "Candelă împotriva timpului. După 30 de ani", în prezenţa autorilor Titus Suciu şi Vasile Bogdan