Ionuț Moșteanu: Proiect de lege privind stagiul militar voluntar

Ministrul apărării naționale, Ionut Moșteanu, s-a aflat recent în Ucraina, unde a avut întâlniri cu mai mulți oficiali de rang înalt, printre care premierul Iulia Sviridenko și ministrul ucrainean al apărării, Denîs Șmîhal. La Kiev a participat la forumul "Defence Cooperation Forum. Future Warfare" alături de președintele Volodimir Zelenski și de miniștri ai apărării din state NATO.

În cadrul discuțiilor s-au abordat oportunitățile companiilor românești în procesul de reconstrucție a Ucrainei, dar și cooperarea bilaterală în domeniul apărării. Invitatul "Apelului matinal" astăzi este chiar ministrulul apărării naționale, Ionut Moșteanu. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Înainte de toate, în ce mod pot companiile românești să contribuie la reconstrucția Ucrainei și care ar fi oportunitățile concrete pentru ele?

Înainte de toate, ca să înceapă reconstrucția Ucrainei, trebuie să ajungem la un proces de pace, pe care ni-l dorim cu toți, proces de pace care, iată, se apropie de un rezultat. Suntem într-o nouă fază. Suntem într-o nouă fază în care vedeți întâlniri săptămânale în diverse formate între liderii lumii, un proces coordonat și de către Donald Trump, căruia îi mulțumesc și administrației republicane îi mulțumesc. Alături de ei sunt partenerii europeni, aici suntem și noi, și odată ce Ucraina va vedea pacea, va începe procesul de reconstrucție, în care, bineînțeles, noi fiind și prieteni, și vecini, vom avea un rol foarte important, un rol, în primul rând, logistic, un rol apoi în care companiile românești vor ajuta la reconstrucția Ucrainei - fie că e vorba de infrastructură, fie că e vorba de multe alte domenii în care noi avem competențe, companiile românești au competențe. Până atunci însă trebuie să ajungem la procesul de pace.

Cum putem să avem o industrie a apărării mai bună

Am discutat acolo și despre cum putem să avem o industrie a apărării mai bună, pusă la curent cu noile tehnologii, pentru că s-a vorbit mult despre războiul modern, pentru că, din păcate, Ucraina a fost forțată să-și folosească resurse limitate pentru a se lupta cu rușii, și iată că au reușit niște rezultate remarcabile, fiind foarte, foarte inovativi. Și aici vrem să lucrăm împreună.

Există oportunități concrete de colaborare cu Ucraina în domenii precum fabricarea de drone sau alte tehnologii militare?

Da, bineînțeles. Am discutat foarte mult de drone. Am vizitat într-o zi și jumătate, pe lângă întâlnirile oficiale și evenimentele oficiale, am vizitat patru fabrici de drone de tipuri diferite.

Oportunitate de finanțare prin programul SAFE

Vor urma discuții aplicate între colegii de la Ministerul Economiei, acolo unde este industria noastră de apărare, colegii de la Ministerul Apărării, acolo unde sunt nevoile de apărare și înzestrarea, nevoia de înzestrare cu echipament modern, și vom face pași concreți în viitorul foarte apropiat. Avem o oportunitate de finanțare prin programul SAFE și o întreprindere comună, să spun, în acest domeniu împreună cu Ucraina se circumscrie obiectivelor programului SAFE și este eligibilă pentru finanțare.

La nivelul politicii mondiale se tot vorbește despre pace, pace, pace. Așteptăm și noi să se întâmple asta, inclusiv în Ucraina, dar este o cursă a înarmării, să folosesc o sintagmă, așa, de care îmi amintesc din copilărie. Așa că suntem curioși să știm care ar fi principalele direcții pentru dezvoltarea industriei militare din România, mai ales că au fost bani mulți alocați în ultimii ani.

Echiparea și inzestrarea Armatei Române au intrat într-o nouă fază

Au fost și o să fie bani alocați pentru înzestrare. Din păcate, Armata Română n-a fost echipată modern, și nu numai noi; multe state europene au crezut că pacea va fi veșnică, nu vom vedea război pe teritoriul Europei, iată că paradigma s-a schimbat. De câțiva ani de zile, echiparea și inzestrarea Armatei Române au intrat într-o nouă fază. Avem contracte în derulare cu producători de prestigiu, cei mai buni din lume, și asta va continua. Parte din contractele viitoare, o mică parte și din cele trecute, de fapt, însă parte din contractele viitoare vor avea, vor impune producătorilor obligația de a localiza o bună parte din producție, și asta va duce la construirea unei baze tehnice, a unei baze industriale militare pe teritoriul României. Parte din contracte, vă spuneam, vin cu această obligație, și avem niște contracte în derulare. Vă dau doar două exemple care sunt la îndemână, niște proceduri de achiziții, de fapt, în derulare. E vorba de armamentul individual, prin care vom schimba armamentul în toată Armata Română, și mașina de luptă a Infanteriei, niște mașini moderne, 246 de mici, hai să spun, mici tancuri, așa, pentru ascultătorii noștri, niște mașini pe șenilă blindate, absolut necesare în orice armată modernă și acestea vor fi fabricate în România.

Ministrul economiei, Radu Miruță - discuții cu Rheinmetall

Pe lângă fabrica de pulberi, iată, astăzi, colegul meu, ministrul economiei, Radu Miruță, este în Germania pentru a avea ultimele discuții cu Rheinmetall, cea mai mare companie europeană de apărare, pentru a închide discuțiile și negocierile legate de demararea parteneriatului pentru Fabrica de Pulberi de la Victoria.

Vom avea, așadar, tehnică militară, dar militari? Și aici mă gândesc în primul rând la acel proiect de lege privind stagiul militar voluntar de patru luni.

Armata Română își va putea reîmprospăta rezerva voluntară.

Proiectul de lege va fi pe masa parlamentului în septembrie și sper ca până la finalul anului, sau cel târziu la începutul anului viitor, să devină lege și, în baza acestui proiect, Armata Română își va putea reîmprospăta rezerva voluntară, pentru că este foarte important să înțelegem că rezerva Armatei Române este îmbătrânită, sunt mulți ani de când nu mai există armată obligatorie, și de asta și noi, ca și alte state, din nou, nu inventăm apa caldă, sunt alte state europene care au folosit aceeași metodă pentru a-și reîmprospăta rezerva, pentru a-i face pe tineri să vadă ce înseamnă armata, dintre ei cei mai buni, cei mai dedicați, cei cărora li se potrivește acest domeniu și care își doresc să slujească în slujba țării vor rămâne în armată, ca militari profesioniști.

Deci ați spus, până la urmă, stagiul militar voluntar. Să punctăm acest amănunt, să nu se înțeleagă...

Da, militar voluntar, și mulțumesc că punctați, pentru că sunt foarte multe fake news-uri în ultima vreme. În ultimii doi ani de zile, am văzut că războiul a fost instrumentat convenabil de către anumiți politicieni, de către anumiți influenceri care servesc alte agende, numai agenda României nu. E foarte important ca oamenii să fie bine informați, și îi rog pe toți cei care mă ascultă, atunci când văd o chestie care li se pare senzațională legată de armată sau de război, să intre pe site-ul Ministerului Apărării Naționale, dacă știrea e și acolo, înseamnă că este adevărată, dacă nu, nu.

Știm, de asemenea, că v-ați întâlnit și cu emisarul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg. Ce concluzii sunt după această întâlnire?

Această întâlnire, din punctul meu de vedere, din punctul nostru de vedere, eu i-am mulțumit în numele României pentru eforturile pe care administrația Trump le face pentru a se ajunge la un proces de pace. Cu toții ne dorim pacea și, iată, suntem într-o nouă fază a acestui proces de pace.

România e un aliat de nădejde pe flancul de est.

Pare că lucrurile s-au accelerat, nu o să fie simplu, nu o să se închidă peste noapte, însă aceste eforturi și încercarea de a-i pune pe toți la masă este salutară. Le-am mulțumit în numele românilor, i-am spus domnului Keith Kellogg, i-am reiterat faptul că România e un aliat de nădejde de pe flancul de est, și aici avem o datorie comună pentru a proteja acest flanc de est al NATO.

România va trimite Ucrainei al 23-lea pachet de ajutor militar, ceva mai multă transparență în ultima vreme. Denîs Șmîhal spunea după întâlnirea pe care ați avut-o, comună de altfel, că țara noastră va continua instruirea piloților pe F-16. Acest pachet de ajutor militar ce mai cuprinde? Ne puteți spune?

România a ajutat Ucraina din prima zi a războiului.

Au fost... România a ajutat Ucraina din prima zi a războiului, am ajutat-o logistic, umanitar, și ajutorul militar care, așa este, cum spuneați și dumneavoastră, a constat în antrenament pentru militarii ucraineni, și aici în România, și în Marea Britanie, și în alte părți, au avut și desfășurăm activități comune și, bineînțeles, echipament militar, care, da, în 23 de tranșe de când a început războiul, în directă legătură cu armata ucraineană, Armata Română a trimis acolo ce aveau ei nevoie, începând de la căști, și gloanțe, și mitraliere, și tancuri, apărare antiaeriană, până ajung la ultramodernele rachete Patriot, bateria Patriot pe care am donat-o Ucrainei, și care va fi completată în stocul Armatei Române prin bunăvoința Statelor Unite, bunăvoința Germaniei și a Norvegiei, cei care finanțează producția acestei noi baterii de rachete care se va întoarce în România.

Apropo de finanțare; ați fi de acord să fie desecretizate sumele de ajutor acordate Ucrainei?

Sume, bani n-au fost. Acum e o discuție lungă și complicată despre cât costă un glonț și ce sumă este reală a unui... Dau un exemplu simplist, așa; un glonț care a stat în stocurile, în depozitele noastre mai mulți ani de zile și îl luăm la valoarea de inventar, îl luăm la valoarea de înlocuire, sunt niște valori care sunt /echivalate/ de către Comisie și care sunt rambursate statelor care ajută Ucraina. Noi am primit o parte din bani, urmează să primim alți bani. Nu este vorba de bani, este vorba de echipamentul de care oamenii care sunt în prima linie acolo au nevoie; și este datoria noastră și a tuturor celor care cred în valorile democratice să-i ajutăm, pentru că dacă un glonț /.../, dau exemplu cu glonțul, stă noi în depozit și Ucraina nu-l are pe front, riscăm să ne trezim vecini cu Putin. Și asta nu are niciun preț și nimeni nu vrea asta, dar e important să-i ajutăm în continuare cu ce au nevoie.

Este înțelept și corect să spunem că am ajutat, și ajutăm în continuare

Va fi o discuție despre desecretizare și vreau să am această discuție cu colegii din CSAT. Trebuie să vedem cât de înțelept este să arătăm cu ce anume exact și în ce cantități ne-am golit noi stocurile. Cred că este important, și o să fiu foarte direct și sunt mai direct și mai transparent poate decât alții înainte, și intuiția mea este că nu este înțelept să arătăm exact în detaliu ce am trimis acolo și cu ce ne-am golit noi stocurile, ci este înțelept și corect să spunem că am ajutat, și ajutăm în continuare. Suntem în fiecare zi, în fiecare săptămână în legătură cu vecinii și prietenii ucraineni.

Și încă o întrebare, pentru că de vreo doi-trei ani, cred că avem legea offset, care în mod normal ar trebui să ducă la relansarea industriei de apărare din România, cum vedeți lucrurile?

Offsetul e mai vechi de doi-trei ani. E vechi și asta însemna, pentru ascultătorii noștri mai puțin familiarizați, însemna obligația furnizorilor de echipamente militare de a produce în țară anumite componente, anumite părți din acel echipament militar.

În programele noi de achiziții majore, acolo unde știm că se poate localiza producție și avem această disponibilitate, vom impune condiții obligatorii de localizare a producției.

Din păcate, industria noastră e foarte direct rămasă în urmă în acest domeniu și nu au fost foarte multe oportunități pentru a se face offset. În contul offsetului, mulți furnizori de echipamente au donat diverse alte echipamente sau o parte din comandă a fost donată cu titlu gratuit pentru a se acoperi obligațiile de offset. Avem o lege nouă care de câțiva ani de zile permite niște negocieri foarte detaliate și parte din condițiile de achiziție sunt condiții de transfer de tehnologie și de localizare industrială pentru echipamentele militare, și asta va continua. Asta, cum spuneam, v-am spus și mai devreme, de exemplu, în programele noi de achiziții majore, acolo unde știm că se poate localiza producție și avem această disponibilitate, vom impune condiții obligatorii de localizare a producției. Industria națională de profil trebuie să crească și vom sprijini asta.

Domnule. ministru, mai avem o singură întrebare.

Vă rog.

Am vrea să știm. Altfel, în coaliție... Pe scurt; altfel, în coaliție este liniște?

În coaliție am avut o ședință aseară de patru ore. În coaliție sunt patru partide care au păreri diferite pe anumite puncte de politici publice, așa cum era și de așteptat. Suntem partide liberale moderne, liberale mai tradiționale, o organizație etnică care este de centru-dreapta - UDMR-ul - și un partid social-democrat și, e evident, e normal să fie păreri divergente pe anumite puncte de vedere. Important este să ne uităm la lucrurile comune cu care suntem de acord. Asta am făcut și ieri, de exemplu; am lăsat deoparte lucrurile pe care mai sunt divergențe și ne-am uitat la lucrurile cu care suntem toți de acord, ca e important să mergem înainte, e important să reclădim încrederea Comisiei, a partenerilor europeni, a investitorilor în economia românească, să dăm niște semnale și să arătăm ca am înțeles momentul în care suntem, să reechilibrăm fiscal-bugetar România și de aici încolo să începem să construim predictibil, din nou spun, și pentru partenerii politici, și pentru partenerii economici.

Și cât de important este să rămână liniște, atât la noi, cât și la granițe. Cu mulțumiri pentru prezența alături de noi la "Apel matinal".

Mulțumesc și eu!

Invitatul de astăzi al "Apelului matinal" a fost ministrul apărării naționale, Ionut Moșteanu. O să mai punctez eu încă o dată, pentru că am primit deja mai multe întrebări pe WhatsApp la 0748.887.766, este vorba despre proiectul de lege care privește stagiul militar voluntar de patru luni, care ar putea intra efectiv în vigoare după aprobarea din parlament.

Editor web: Petruț Hîrțescu