Invazia omizilor păroase, "facilitată de lipsa fondurilor"

Invazia omidei păroase, numită în popor omida păroasă a dudului, are la bază faptul că începând cu 2010 ministerul agriculturii nu mai primeşte bani de la buget pentru combaterea acestei insecte, susţine directorul Agenţiei naţionale fitosanitare din Bucureşti, Elena Leaotă.

Aceasta a afirmat la Radio Antena Satelor că până în anul 2009 inclusiv, tratamentul pentru acest dăunător era finanţat de ministerul agriculturii.

Începând cu 2010, sarcina combaterii omidei păroase a revenit primăriilor, consiliilor judeţene, dar şi gospodarilor.

Elena Leaotă a explicat că măsurile de combatere a omidei păroase sunt atât chimice cât şi mecanice.

Cele mecanice sunt reprezentate de tăierea cuiburilor de omizi şi arderea acestora, dar şi aşezarea unor brâie capcană în jurul copacilor.

În ceea ce priveşte măsurile chimice, Elena Leaotă susţine că există substanţe avizate împotriva acestui dăunător, dar şi agenţi economici specializaţi în eliminarea lor.

Elena Leaotă precizează că acţiunea de combatere nu intră în sarcina ministerului agriculturii însă prin agenţiile naţionale Fitosanitare locale se eliberează buletine de avertizare pentru acest dăunător care sunt transmise autorităţilor judeţene.

Omida păroasă este un dăunător comun prezent în România încă din anul 1949 când a fost semnalată în judeţul Bihor, deşi prezenţa acesteia în Europa a fost semnalată încă din 1940.

Omida păroasă se hrăneşte cu frunzele unui număr ridicat de plante, atacând dudul, pomii fructiferi, viţa de vie, iar în ultima perioadă atacă floarea soarelui şi porumbul.

Dăunătorul are două generaţii pe an, prima generaţie începând la sfârşitul lunii aprilie şi terminându-se în luna iulie, aceasta fiind generaţia în care apar fluturii şi larvele, iar a doua generaţie durează până la începutul lunii octombrie, moment în care larvele se împupează şi iernează în formă de pupă.

Directorul Agenţeiei naţionale fitosanitare din Bucureşti susţine că un singur tratament pe generaţie duce la eliminarea acestui dăunător.

Bucureştiul "a scăpat de invazie"

Şi capitala s-a confruntat cu o invazie masivă de omizi păroase, numai joia trecută fiind înregistrate 110 sesizări.

Centrul de Protecţie a Plantelor a precizat vineri că atacul masiv de Hyphantria Cunea (omidă păroasă) a fost stopat, după ce în perioada 22 august - 1 septembrie, pe raza municipiului Bucureşti s-au depistat focare preponderent în sectoarele 3,4,5 şi 6.

Potrivit unui comunicat de presă, Centrul va mai efectua tratamente fitosanitare generalizate în vederea reducerii rezervei biologice, pentru a preîntâmpina pe viitor apariţia focarelor şi invaziei agresive de omidă păroasă.

În această săptămâna urmează să mai fie făcut un tratament fitosanitar generalizat în zonele cele mai afectate, după cum urmează: Sectorul 3 - Calea Vitan- Bd. Fizicienilor - Bd. Camil Ressu-Bd. Mihai Bravu şi Zona Mall Vitan, cu străzile adiacente; Sectorul 4 - Şos. Olteniţei - Şos. Giurgiului- Str. Luica - Bd.Constantin Brâncoveanu şi Şos Berceni-Str. Ion Iriceanu-Şos. Olteniţei; Sector 5 - Calea Rahovei- Str. Mihail Sebastian-Calea 13 Septembrie-Str. Petre Ispirescu- Str. Mărgeanului; Zona Toporaşi, cu străzile adiacente şi Zona Prelungirea Ferentari, cu străzile adiacente; Sector 6 - Bd.Iuliu Maniu-Sos. Virtuţii-Str. Dâmboviţei-Str. Dezrobirii; Calea Crângaşi-Calea Giuleşti-Str. George Vârşan şi Bd. Drumul Taberei- Bd. Sibiu-Bd. 1Mai- Str. Braşov.

O situaţie gravă s-a înregistrat şi în Olt, unde reprezentanţii Direcţiei Fitosanitare spun că vietăţile sunt în număr mare în gospodăriile oamenilor, fiind văzute peste tot, cu precădere în duzi, pruni, nuci şi meri din comunele Pârşcoveni, Şopârliţa, Osica de Jos, Dobrun, Bârza, precum şi din alte localităţi din zonă.

Cea mai gravă situaţie este în comuna Pârşcoveni, unde omizile au invadat la propriu gospodăriile oamenilor, fiind văzute până şi pe pereţii caselor, nu doar în pomi.