”Într-adevăr, seceta se resimte. Sunt 45 de zile fără ploaie”

Emisiunea "Apel matinal"

Lipsa precipitațiilor și temperaturile neobișnuite afectează agricultura în mai multe zone ale țării. Fermierii spun că pregătirea terenurilor pentru însămânțare se face în condiții dificile și că, fără ploi consistente, culturile pot fi compromise. În lipsa precipitațiilor, chiar și nivelul Dunării a scăzut dramatic de la an la an.
Autoritățile din Dolj, de exemplu, îndeamnă oamenii să drămuiască apa, inclusiv din fântâni, seceta extremă fiind o mare problemă pentru agricultură, inclusiv pe malul Dunării, în condițiile în care despre fenomenul de deşertificare a unor regiuni ale Olteniei se vorbește de ceva vreme. Care este situația și, mai ales, ce se poate face în condițiile de astăzi, aflăm imediat din discuția pe care o vom purta cu invitatul "Apelului matinal", Aurelia Diaconu, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Dăbuleni din județul Dolj. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Da, ne-am uitat şi noi peste prognoză. Ieri a fost foarte cald la Dăbuleni, astăzi tot 30 de grade Celsius...

Ieri au fost 33 de grade, resimțite ca 37. Aş zice că aici...

Vestea bună ar fi... Scuze!

Voiam să spun că aici, pe nisipuri, este raiul soarelui, al luminii și al căldurii, condiții ideale pentru plante. Dacă adăugăm și apa și dibăcia oamenilor, cultivatorilor din zonă, ecuația este perfectă, rezultatul fiind producții de calitate.

Da, dacă intrăm într-o...

Dar valorificarea este cea care face diferența.

Dacă intrăm într-un sistem de ecuații, lucrurile se pot complica. M-am uitat pe prognoză. Ar trebui să plouă mâine la Dăbuleni. Care este situația la fața locului? Ce spun fermierii?

Așteptăm cu nerăbdare această ploaie. Într-adevăr, seceta se resimte. Sunt 45 de zile fără ploaie. Ultima ploaie a fost pe 7 martie şi aceea de 15mm, ceea ce este destul de puțin pentru momentul acesta, în care plantele au plecat mult mai devreme în vegetație. Temperatura pe care am avut-o înregistrată în zona noastră, în zona Dăbuleni, în sudul Olteniei, a făcut ca speciile pomicole și chiar vița de vie să pornească în vegetație mai devreme, cu circa 9 până la 25 de zile. Și celelalte culturi, culturile de câmp, grâul, rapița, au devansat fenofazele foarte mult, ceea ce înseamnă că a crescut și nevoia de apă. Pentru culturile horticole care sunt foarte răspândite în zona noastră, cartoful extra timpuriu și timpuriu, pepenii, căpșunile mai nou; apa se asigură din surse proprii, cu economisire prin picurare, atât cât are nevoie planta și cu tehnologii de economisire a apei. /.../ şi din folie, cu tunele pentru protecție. În zonă se folosesc tehnologiile specifice pentru această zonă de economisire a apei, pentru că oricum în zona noastră sistemul de irigații nu funcționează. Din 2009, noi nu mai avem apă de irigații în cadrul sistemului de irigații.

N-au încercat autoritățile să facă, nu știu, orice pentru a repune în funcțiune sistemul de irigații?

Este o poveste mai lungă, sunt multe.. se intersectează mai multe hotărâri, prevederi legislative. Cert este că ar trebui să facem... Ați vorbit de deșertificare. Pentru mine, acest cuvânt deşertificare mi se pare destul de dur și de înfricoșător.

Dar chiar așa, cum se manifestă acest fenomen de deșertificare al terenurilor agricole din Oltenia? Terenurile agricole devin inutilizabile sau ce se întâmplă?

Nu, nu devin, inutilizabile. Nu le mai utilizăm noi, dar optimistul - eu aș fi persoana optimistă care știu istoria acestor locuri și cum au fost ele transformate tot din deșert, să zicem, deșert e un cuvânt mai dur ca să înțelegem gravitatea situației - dar stațiunea Dăbuleni s-a înființat în 1959 și, spun eu, că misiunea noastră este aceea de a face nisipurile să rodească. După zece ani de cercetări, în 1969, rezultatele obținute de către stațiunea Dăbuleni în acea perioadă au pus bazele unui proiect de sistem antideflațional, care vine să răspundă la toți factorii limitativi din zona noastră. Şi în '69, printr-un HCM, 1.898, s-au aprobat planul și măsurile de amenajare pentru sistemul de irigații Sadova-Corabia prin care s-a dispus defrișarea pădurilor din zona sistemului, de circa 9.000 de hectare, și înființarea de perdele forestiere de protecție care au avut suprafața de 1.400 de hectare și o lungime de 2.000 km. Pe solurile nisipoase cu grad ridicat de expunere au fost amplasate perdele forestiere de salcâm cu lățimea de 10 m, distanțate la 288 m pe terenurile cele mai expuse și la 560 m pe terenurile cu grad de expunere mai redus.

A fost o măsură inspirată? Asta ne interesează.

A fost o măsură inspirată. Realizarea acestui sistem agrosilvic de exploatare a zonei solurilor nisipoase a venit să pună în valoare pe 80.000 de hectare aceste soluri nisipoase, care sunt destul de valoroase, așa cum v-am spus, pentru că aici se pot dezvolta foarte multe culturi legumicole, este o zonă...

Dar dacă fenomenul de încălzire și seceta persistă este posibil ca la un moment dat să cultivăm, nu știu, smochini, portocali, alte culturi pe care le considerăm acum exotice?

În zona noastră seceta a fost dintotdeauna, pentru că de aceea s-a luat măsura de a face un sistem de irigații cu apă din Dunăre, pentru că aici niciuna dintre specii nu avea asigurat un optim necesar de apă și de aceea a fost nevoie să venim cu apa de irigații. Aici noi avem tehnologii specifice pentru o zonă a solurilor nisipoase, care sunt total diferite de celelalte de pe solurile de tip cernoziom. Economisim apa, avem specii care se pretează pentru că o altă misiune a staţiunii.

Ce specii aveţi?

De-a lungul timpului am testat sute de specii. De legume, de pomi fructiferi, multe soiuri de viță de vie. Stațiunea a avut o colecție cu 800 de soiuri de viță de vie cu struguri de vin, struguri de masă. În prezent avem o colecție mai mică, cu soiurile care s-au prezentat cel mai bine în trecut, de circa 62 de soiuri.

Bun, e varianta cea mai bună, scuzați-mă. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Dăbuleni produce, dar la nivelul fermierilor, țăranilor, care este situația de fapt? Celebrii pepeni de Dăbuleni, de exemplu, lubenițele locale, se cultivă în același registru ca acum 10-20 de ani?

Nu, nu, a evoluat foarte mult, tehnologiile au evoluat foarte mult și speciile mereu se completează. Unele sunt... Dacă în trecuți apa de irigații a adus o serie de specii noi, precum cartoful timpuriu, care nu se cultiva în zonă, legumele, tomatele, acum lipsa apei vine cu alte specii rezistente la secetă, care să valorifice foarte bine aceste condiții. La legumicultură am introdus o specie nouă, cartoful dulce, ipomoea batatas, care pe nisipuri în aceste condiții de secetă produce 20-30 de tone de cartof dulce la hectar lejer, față de cultura de grâu, să zicem, și porumb, unde producția nu depășește 3-5 tone la hectar.

A, ideea de bază este ca fermierul să adapteze practic, să nu mai cultive grâu, ci să treacă...

Da, rădăcinoasele...

Exact.

Se trece pe rădăcinoase. Acest sol nisipos, ușor permeabil permite cultura rădăcinoaselor. Ar trebui să extindem cultura de morcov, de păstârnac, de țelină, de sfeclă roșie, legume pe care le luăm din supermarket și care s-ar produce foarte bine în zona noastră. Cultura pepenilor este renumită, s-a cultivat și, așa cum spuneați, a evoluat foarte mult și tehnologia de cultivare. Venim și în zonă, exploatăm foarte bine condițiile climatice. Acum deja pepenii sunt cultivați în câmp și sunt avansați în vegetație, deci. Se cultivă foarte mult și căpșuni în zonă. În ultimul timp au fost localnicii plecaţi în străinătate și au început să cultive ceea ce noi prezentam cu mult timp în urmă că se pretează destul de bine - cultura căpșunului. În ceea ce privește pomii fructiferi...

Noi am priceput un singur lucru, cu scuze încă o dată că vă întrerup. Chiar și în pofida secetei se pot cultiva diverse specii de plante rădăcinoase, spuneați, de pomi fructiferi. Ideea este că apa - de ea ar mai fi nevoie, pentru că sistemul de irigații nu funcționează.

Așa este. Ar fi nevoie... Încă acum a început să se reabiliteze infrastructura principală a sistemului de irigații. Urmează să putem accesa prin PNRR măsura aceasta pentru sisteme de irigații, dar proiectele prevăd ca... să se acceseze un singur proiect pe o organizație. Un proiect din acesta deservește 500 de hectare, ceea ce este foarte puțin pentru zona noastră. Pentru această zonă pe care eu o consider o resursă importantă a agriculturii românești, cu toată această, să zic, conștientizare a deșertificării, de noi depinde ca să o transformăm într-un paradis agricol. Pentru aceasta ar trebui ca politicile la nivel național să încurajeze, să vină cu un punctaj mai mare pentru fermierii din această zonă, să se introducă anumite specii care să primească un sprijin mai mare...

Ceva subvenţii ca în cazul tomatelor.

Da, ceva și pe rădăcinoase, care se pretează destul de bine, așa, pentru că proiectul Tomata chiar a luat avânt și fermierii cultivă tomate în solarii. Ba, mai mult, folosesc iarna solariile cu cartof extratimpuriu și după aceea vin cu cultura de tomate și exploatează la maxim solarele pe care le-au înființat și cu sprijin de la stat.

Iar pentru cei care nu au solarii...
Mai avem o singură curiozitate. Cât e kilogramul de roșii, roșii românești în zonă? Aveți idee? Cu cât se vinde acum?

Acum n-am văzut la piață roșii românești, în momentul ăsta. Cam pe la 1 mai o să apară roșiile de la Dăbuleni. Au apărut cartofii timpurii de la Dăbuleni încă din 15 martie.

Și cât este kilogramul?

Cartofii timpurii la momentul acela erau în jur de 17 lei la piață, la piață la oraș, nu la noi. După aceea au scăzut la 10 lei. În momentul ăsta nu mai știu exact.

Da. În funcție de cerere și ofertă. Cu mulțumiri pentru tot ceea ce ne-aţi spus...

Valorificarea este ceea ce contează, pentru că aceasta face diferența și în funcție de o valorificare superioară ar permite și un nivel ridicat financiar al fermierilor, pentru că efortul cu imputurile este destul de important.

Vă mulțumim pentru această discuție. Invitatul "Apelului matinal" a fost Aurelia Diaconu, director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Dăbuleni din județul Dolj.
Şi vom aştepta nu doar cartoful dulce, ci şi lubeniţa de Dăbuleni./editor Florin Lepadatu/