”Întotdeauna vom găsi soluții pentru ca românii să aibă tot ceea ce le trebuie și să trecem prin iarna aceasta cu bine”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - „Matinal” - Realizator: Cătălin Cîrnu - Vă spuneam că de curând statul român a câștigat un proces cu o firmă din Elveția la un tribunal din Washington, ceea ce înseamnă că România va primi cheltuielile de judecată și va evita plata a sute de milioane de euro ca despăgubiri. Ministerul Energiei a reprezentat România; un proces care a începuse încă din anul 2013, iar invitatul apelului matinal de astăzi este chiar ministrul energiei, Sebastian Burduja. Bună dimineața!
Sebastian Burduja: Bună dimineața, domnule Cîrnu, dumneavoastră și tuturor ascultătorilor noștri!
Realizator: Înainte de toate, ce înseamnă pentru consumatorul de rând, pentru românul oriunde s-ar afla el acest proces câștigat?
Sebastian Burduja: Înseamnă 450 dolari... aproximativ 450 de milioane de dolari, iertați-mă, bani pe care nu trebuie să-i dăm de la buget, deci din buzunarele tuturor românilor. Înseamnă că statul român s-a apărat, în sfârșit, cu profesionalism la acest tribunal internațional de pe lângă Banca Mondială, ICSID de la Washington. Înseamnă că atunci când pregătești lucrurile și ai de partea ta, iată, case de avocatură românești care își fac treaba, ai toate șansele să câștigi astfel de litigii. Statul român, bineînțeles, nu doar că nu plătește 450 de milioane de dolari, dar recuperează și cheltuielile de judecată. Deci, practic, tot efortul de apărare a statului român dus de Ministerul Energiei este acum rambursat prin prisma câștigării definitive a acestui litigiu cu o firmă elvețiană, cu filială în România, care avea contracte cu Hidroelectrica în procedura de insolvență. Aceste contracte au fost anulate și ei s-au îndreptat către acest tribunal pentru rezolvarea acestui litigiu.
Realizator: Da. Cred că toată lumea a răsuflat ușurată, toată lumea de la noi. Ar fi fost o gaură de jumătate de miliard de dolari, în condițiile în care sunt probleme cu bugetul. Dăm repede o fugă și ne uităm și peste Planul Național de Redresare și Reziliență. Veți ajunge, alături de premierul Marcel Ciolacu, la Bruxelles, la finalul lunii. Aș vrea o confirmare și, evident, după aceea să îmi spuneți ce discuții vor urma.
Sebastian Burduja: Nu știu să se fi luat o decizie finală cu privire la delegația de la Bruxelles. Cu siguranță, în ceea ce privește Ministerul Energiei sunt mai multe subiecte. La preluarea mandatului, acum două luni de zile, au existat două jaloane care n-au fost îndeplinite din cererea de plată 2 din PNRR, cel pe hidrogen și cel legat de centralele în cogenerare de la Arad, Constanța și Craiova. Cel pe centrale în cogerare l-am rezolvat. Pe evaluarea noastră urmează o confirmare finală de la Comisie și, pentru producția de hidrogen, am relansat apelul, așa cum ne-a cerut Comisia, și sper că la finalul lunii septembrie și acesta va fi îndeplinit. Dincolo de asta, sunt câteva angajamente dificile pe care România şi le-a asumat, de exemplu închiderea producției bazate pe cărbune într-un orizont de timp, am zis eu, cel puţin în raport cu alte state, cum ar fi Polonia, și aici trebuie să vedem dacă reușim să reanalizăm, să renegociem, de exemplu, planul de restructurare de la Complexul Energetic Oltenia, unde este vizată o reducere treptată a producției, deși acolo s-au făcut investiții, dar, sigur, discutăm de o producție de energie cu emisii de dioxid de carbon cu un grad ridicat. De asemenea, la Complexul Energetic Valea Jiului, de fapt la Complexul Energetic Hunedoara, în Valea Jiului, și acolo este o discuție pentru că trebuie să revitalizăm practic compania respectivă, să reușim să menținem locurile de muncă. Sunt mai mult de 2.000 de mineri în Valea Jiului, care depind de aceste locuri de muncă împreună cu familiile lor; și toate acestea implică negocieri cu Bruxellesul.
Realizator: Ați întrezărit soluții viabile pentru viitorul apropiat, apropo de Complexul Energetic Oltenia și de celălalt despre care aminteați?
Sebastian Burduja: Despre Complexul Energetic Oltenia nu este un subiect simplu. Noi am convocat practic un grup de experți din cadrul companiei, din cadrul sindicatelor, din zona mediului academic, și el se va întruni săptămâna viitoare să identifice exact argumentele pe care România le poate prezenta Comisiei Europene pentru amânarea unor termene din planul de restructurare. De exemplu, Complexul Energetic Oltenia vizează să-și diversifice producția, să producă și pe bază de gaz și pe bază de panouri fotovoltaice, dar aceste proiecte alternative au întârzieri și practic ar trebui să corelăm calendarul de închidere a capacităților pe bază de cărbune de la Turceni și Rovinari cu calendarul de punere în funcțiune a noilor capacități pe bază de fotovoltaice și pe bază de gaz.
Realizator: Sunt primari în țară, din localități cu zăcăminte de cărbune, care vă solicită sprijinul pentru redeschiderea exploatărilor de acest fel. E un capitol oarecum închis pentru regiunile carbonifere, având în vedere obiectivele de mediu ale Uniunii Europene, sau depinde de la caz la caz, pentru că asta nu prea înţelegem mulţi dintre noi, mai ales că multe ţări din UE au repornit centralele pe cărbune. De ce la ei da şi la noi nu?
Sebastian Burduja: Așa este, e o întrebare foarte bună, care m-a frământat și mă frământă și pe mine de două luni, de când am preluat acest Minister al Energiei, pentru că aceste centrale pe bază de cărbune au un rol important în sistemul energetic național. Ele practic produc în bandă și asigură acest echilibru al sistemului energetic național; pot fi oprite, pot fi pornite în funcție de diferența, dacă vreți, dintre producție și consum. În plus, într-adevăr, ne uităm și noi la alte state și am cerut, prin Ministerul Afacerilor Externe, o evaluare pe măsurile pe care alte state le-au luat pentru sprijinirea acestei industrii, pentru că ne dorim un tratament corect pentru România la Uniunea Europeană și, dacă se poate, ca Polonia să continue pe cărbune până în 2049, cred că merităm și noi cel puțin să ne uităm din nou la acest subiect și să găsim soluții. Sunt exploatări de tipul BAT, best available technology, deci cu tehnologii de ultimă generație. Se pot face investiții complementare, de exemplu, în producție de biomasă, și sunt investitori care se uită la Valea Jiului și care pot să producă energie la Termocentrala de la Paroșeni, și cu biomasă, nu doar cu cărbune. Deci, trebuie să gândim creativ și să găsim, de fapt, soluții pentru acești oameni, pentru că sunt 2.000 de oameni, vă spuneam, în Valea Jiului și familie lor, sunt 10.000 de oameni în Gorj, la CE Oltenia și familiile lor, și este vorba, dincolo de factorul social și de datoria noastră morală de a-i ajuta și de a le păstra locurile de muncă, este vorba totuși și de siguranța sistemului energetic național.
Realizator: Da, mai ales că se tot vorbește și vorbim noi despre securitatea energetică a României. Din acest punct de vedere, vom avea o iarnă liniștită, din punct de vedere energetic, evident?
Sebastian Burduja: Domnule Cîrnu, eu am spus că doresc ca românii să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Nu trebuie să tremurăm de frig, pentru că avem stocuri de gaze peste 80% grad de umplere în depozite și un nivel record mult mai mare inclusiv decât cel de anul trecut, care era un nivel foarte bun. Avem contracte la care putem apela în caz că epuizăm acest stoc de gaze, dar el ar trebui să asigure aproape tot consumul intern din depozite. Putem apela la Azerbaidjan, unde avem rezervată o capacitate de un miliard metri cubi normal, și putem apela la asta. Deci, depinde de cât de grea va fi iarna, dar noi întotdeauna vom găsi soluții pentru ca românii să aibă tot ceea ce le trebuie și să trecem prin iarna aceasta cu bine.
Realizator: Și prețurile la energie, aveți idee? Puteți face o estimare, vor rămâne la același nivel, nu știu...?
Sebastian Burduja: Mi-ar plăcea să pot face o asemenea estimare. Cu siguranță, aș fi un om mult mai interesant la nivel global. E greu de spus. El depinde - acest preț la energie - și e bine să știe toți românii și de ce se întâmplă în războiul din Ucraina, și de cât de grea va fi iarna, și de cum pornește sau nu o anumită parte a industriei. Sunt foarte multe variabile. Noi ne vom strădui și avem în momentul acesta, așa cum bine știu toți românii, o schemă care ține prețurile cât de jos posibil, și m-aș referi aici doar la plafonul de 0,68 lei kilowatt/oră. Asta înseamnă că în România, în criza energetică și până în ziua de astăzi, sunt vreo cinci milioane de gospodării care au plătit factura la curent undeva la 35-38 lei pe lună. Este totuși o sumă rezonabilă.
Realizator: Dar ce va fi din 2025, pentru că renunțarea la plafonarea prețului energiei este cerut atât de Banca Mondială, cât și de Comisia Europeană?
Sebastian Burduja: Așa este și aveți mare dreptate. În martie 2025 schema actuală de sprijin expiră, practic. Noi o să căutăm soluții să o îmbunătățim, să o ajustăm, să facem o trecere treptată, graduală, la o piață reglementată, dar, mă rog, cu anumite elemente de competiție, şi asta înseamnă că ne bazăm și pe faptul că va scădea și a scăzut într-adevăr prețul și la energie electrică și la gaze la nivel global. Și, pe baza acestor evoluții din piață, vrem să protejăm strict consumatorii vulnerabili, adică cei mai săraci români. Și, dincolo de asta, totuși, să mergem pe o piață cât mai competitivă, mizând, repet, și pe faptul că prețurile au scăzut totuși mult față de vârful crizei energetice.
Realizator: E adevărat, au crescut însă cele la combustibil și reacțiile ascultătorilor au venit imediat, mai ales cei care au alimentat la stațiile de carburanți, fie că vorbim de benzină sau de motorină - peste 7 lei litrul. De ce?
Sebastian Burduja: Așa este. Și aceste prețuri sunt o evoluție a dinamicii pieței, cerere și ofertă, plus cotațiile internaționale ale petrolului. Sunt chestiuni care depășesc cadrul României, cadrul strict al lucrurilor pe care noi le putem controla. La nivel european, dacă veți face o comparație, și românii care trăiesc sau muncesc în afara țării, în Europa de Vest, pot să o facă, în continuare avem printre cele mai mici prețuri la pompă, atât la benzină, cât și la motorină.
Realizator: E adevărat, numai că românii care trăiesc în Germania, de exemplu, plătesc pentru litrul de combustibil același preț pe care îl plătesc și românii care își câștigă banii în țara noastră, dar, la nivel mondial, oricum, fluctuațiile continuă. Rămânem atenți la tot ceea ce se întâmplă și poate ne vom reîntâlni aici, la "Matinal", pentru discuțiile legate de potențialul energetic al Mării Negre, de exemplu, sau despre energia nucleară. Mulțumesc și succes!
Sebastian Burduja: Și eu vă mulțumesc, domnule Cîrnu! Toate cele bune și o zi frumoasă!
Realizator: Zi frumoasă tuturor!