Interviu în exclusivitate acordat de ministrul român de externe

Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, se întâlneşte astăzi, de Ziua României, orgnizată la Expoziţia Mondială de la Astana, cu omologul său, cu care va discuta despre modul în care Expo Astana 2017 ar putea schimba actuala faţă a lumii.

Tema evenimentului este "Energia viitorului", ceea ce înseamnă că această ţară propune căutarea de surse regenerabile de energie, sau chiar neconvenţionale, se ştie deja. Ceea ce nu se ştie deocamdată este că el va reprezenta un pas important în negocierile privind, de exemplu, instaurarea păcii în Siria.

Reporter: Aţi avut ieri o întâlnire cu premierul kazah, după foarte mult timp în care nu au existat astfel de întâlniri între oficialităţile celor două ţări. Cum vi s-a părut?
Teodor Meleşcanu: E adevărat că nu am mai avut contacte la nivel de premier din 2013, între România şi Kazahstan. În întâlnirea pe care am avut-o a fost extrem de destins, foarte interesat de dezvoltarea relaţiilor cu România, în special în domeniul economic şi cu o foarte mare bunăvoinţă de a găsi noi domenii de cooperare între cele două ţări.

Reporter: Din câte am înţeles, premierul kazah a confirmat întâlnirea cu dumneavoastră în condiţiile în care era în concediu. Ce înseamnă acest lucru, în limbaj diplomatic?
Teodor Meleşcanu: Este o manifestare clară a interesului pentru discuţia pe care o vei avea. Anul acesta se sărbătoresc 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Kazahstan. Chiar ieri am semnat o declaraţie referitoare la acest eveniment important din relaţiile dintre România şi Kazahstan. Şi cel de-al doilea argument care cred eu că a jucat un rol important este faptul că astăzi, România îşi sărbătoreşte ziua sa la Expoziţia de la Astana, un pavilion extrem de important deja.

Reporter: Dincolo de atracţia acestui proiect, ce înseamnă prezenţa României la Expo Astana?
Teodor Meleşcanu: Înseamnă, în primul rând, o confirmare foarte clară a potenţialului pe care îl are România şi activităţi deosebite pe care le desfăşoară în materie de energie. Suntem una dintre ţările care, istoric, avem o moştenire foarte serioasă în materie de energie, petrol, gaze naturale, suntem unul dintre jucătorii importanţi la ora actuală în Europa, prin poziţia noastră de tranzit pentru gazele care vin din zona estică a Asiei Centrale, prin Marea Caspică şi Marea Mediterană, lucrăm la ideea unui coridor care să treacă prin România şi să aprovizioneze ţările din vestul Europei, dar, mai ales, a fost o demonstraţie a faptului că suntem capabili să venim cu proiecte care depăşesc cu mult ceea ce se are în vedere la ora actuală şi mă refer, într-adevăr, la instalaţia laser de la Măgurele, cel mai puternic laser din lume, un laser unic, cu o capacitate extrordinară de a deschide o poartă în materie de energie în care lumina poate să devină o energie, la rândul său. Deci, din acest punct de vedere...

Reporter: Sunt interesaţi şi de acest proiect?
Teodor Meleşcanu: Foarte interesaţi. Se consideră că este, probabil, cea mai revoluţionară propunere care s-a făcut la expoziţia actuală de la Astana.

Reporter: Astăzi, în deschiderea Zilei Naţionale a României de la Expo Astana, aveţi şi o întâlnire cu omologul dumneavoastră şi apoi o conferinţă de presă comună. Aveţi vreun mandat cu care vă duceţi la această discuţie sau dumneavoastră v-aţi propus să deschideţi o anumită discuţie cu dumnealui?
Teodor Meleşcanu: Da, în primul rând că am avut un prânz de lucru cu domnul ministru al afacerilor externe din Kazahstan, pe care ne-am concentrat pe o temă pentru mine importantă. Nu am discutat probleme bilaterale, am discutat probleme legate de politică în general şi de zonă în special. Interesul pe care l-am avut şi căruia i-am dedicat, de fapt, marea majoritate a timpului petrecut cu ministrul de externe a fost acela al rolului şi perspectivelor pe care procesul de la Astana îl poate juca în găsirea unei soluţii în conflictul din Siria. Aşa cum ştiţi, kazahii, pentru prima oară, au reuşit să convoace un număr de ţări importante, că e vorba de Rusia, Iran şi Turcia, pe de o parte, de reprezentanţii Guvernului de la Damasc, al lui Assad şi de reprezentanţii mişcărilor armate de opoziţie din Siria, pentru a negocia un acord de încetare a focului. Am discutat cu ministrul, care mi-a explicat că tot în cadrul procesului de la Astana urmează să se stabilească anumite zone de siguranţă, în care să se poată baza toată lumea pe încheierea conflictului, pentru că, din păcate, încetarea focului în ansamblul Siriei nu s-a reuşit până acum şi e un lucru, o nuanţă foarte importantă pe care aş vrea să o spun. Acest proces de la Astana nu poate să înlocuiască sau să ţină locul eforturilor ONU, a Conferinţei de la Geneva pentru găsirea unei politici negociate în criza siriană, dar poate reprezenta o treaptă foarte importantă, un prim pilon pe care se poate construi după aceea şi dialogul politic.