Interviu cu ministrul muncii Dragoş Pîslaru

Joi, în sedinţa de guvern, va fi aprobat proiectul de lege privind punerea în aplicare a directivei privind detasarea lucratorilor romani în străintate, a declarat pentru Radio Romania Actualitati, ministrul Muncii, Dragos Pislaru.

Cele mai importante prevederi ale acestui document se referă la colaborarea dintre organisemele de inspecţie a muncii în statele membre, care pot interveni atunci când muncitorii români lucrează fără acte, acte parţiale sau când semnează contacte de muncă într-o limbă pe care nu o cunosc. Ministrul Muncii,atrage atentia ca este esential ca, in forurile europene, Romania sa sustina drepturile celor care lucreaza in stratinatate. Prezent la Bruxelles, Dragos Pislaru a avut o intrevedere cu Comisarul European pentru Munca, Marianne Thyssen in care a prezentat punctul de vedere al Romaniei in privinta mobilitatii lucratorilor.

Care sunt concluziile întâlnirilor pe care le-aţi avut cu cei doi Comisari Europeni, respectiv cu cel pentru Ocupare, Afaceri Sociale ,Competenţe şi Mobilitate , Maryanne Thyssen, dar si cu Comisarul European pentru Politici Regionale Corina Creţu?

Ceea ce este foarte important de menţionat este că România trebuie să aibă un rol din ce în ce mai proactiv în ceea ce priveşte elementele care ţin de muncă şi pe agenda socială la nivel comunitar. Noi întotdeauna ajungem să fim în defensivă, ne trezim în al doisprezecelea ceas că nu am contribuit la dezbaterea europeană şi ne întrebăm după aceea ce au toţi cu noi de nu ne iau în calcul punctele de vedere?! Şi atunci, eu cred că noi nu ne putem concentra numai pe problemele de acasă, nu că noi nu am avea suficiente probleme acasă, dar suntem un stat membru al Uniunii Europene şi avem obligaţia nu doar de a ne proteja interesele ţării noastre în spaţiul european, ci de a contribui efectiv la agenda europeană cu poziţia unor state ca România, care sunt în poziţia de convergenţă rapidă,creştere economică cu totul altă dinamică decât alte state mult mai mature. Şi atunci, în acestă notă, am deschis întâlnirea cu doamna Ocupare, Afaceri Sociale ,Competenţe şi Mobilitate , Maryanne Thyssen, care încearcă acum Comisia Europeană să îl dezvolte şi care în esenţă constă în adoptarea unor standarde în mod voluntar mai dure, mai ridicate în ceea ce priveşte zona socială şi de muncă, dar în particular avem o dezbatere extrem de importantă pentru România pe ceea ce se numeşte modificarea directivei privind detaşare lucrătorilor în zona comunitară. Şi aici lucrurile sunt în modul următor: susţin că există şi folosesc termeni destul de nefireşti,cum ar fi dumping social, cum că lucrătorii români detaşaţi, care, în fine, nu sunt numai firme româneşti, ci irlandeze, spaniole, portugheze şi orice alte firme care au un avantaj competitiv pe partea de forţă de muncă, consideră că aceste firme ar concurca neloial cu angajaţii de pe propriile lor pieţe naţionale şi folosesc această sintagmă de dumping social, care ar sugera că avem o problemă de piaţă internă. Pe de altă parte, România sugerează la un loc cu multe alte state, de altfel 11 parlamente naţionale care au sesizat Comisia Europeană legate de aceste modificări propuse pe directiva de detaşare şi a existat chiar şi o procedură numită cartonaş galben.

Ceea ce este important de reţinut aici este că România este într-o poziţie în care tot acelaşi lucru susţine, că avem o problemă de piaţă internă, dar în sens invers şi anume că orice fel de adăugire, de reglementare,de îngreunare a prestărilor de servicii la nivelul comunităţii europene ar greva de fapt fundamentele pieţei interne şi ar pune într-o postură nefirească state cum este România, care ar trebui să aibă libertatea de a presta servicii în mod competitiv la costurile pe care le au, contribuind astfel la binele pieţei interne ,inclusiv la creşterea economică a ţărilor în care se prestează aceste servicii şi dezbaterea a fost foarte interesantă. Poziţia României este una fermă, că nu discutăm de ceea ce se discută prin mediile occidentale, mai ale că e o situaţie de abuz.Această idee cum că modificarea directivei de detaşare ar fi despre abuzuri care se fac pe partea de lucrători detaşaţi, nu este de fapt susţinută de controale ale Inspecţiei Muncii din statele respective, deci nu există nicio evidenţă cum că am discuta despre abuz. Prima chestiune este că nu discutăm despre abuz. Al doilea lucru care este foarte important este că nediscutând despre abuz înseamnă că lucrătorii care lucreză în servicii ale firmelor româneşti, în construcţii, în servicii, în agricultură, în logistică,aceşti lucrători sunt într-un regim consensual. Ei au acceptat aceste salarii, oricum sunt net favorabile faţa de salariile din România, nu se pune problema de dumping social , în sensul că ei au salarii mai mici decât ar fi fost de fapt costurile în mod uzual pentru România. Şi aici sunt nişte lucruri foarte importante. Noi ce vrem ca stat membru al Uniunii şi respectând cele patru libertăţi: bunuri, servicii, persoane şi capital, vrem ca serviciile prestate de companiile româneşti să fie neîngrădite şi să poată să fie prestate competitiv pe piaţa internă. Aici a fost o dezbarere foarte bună, în sensul că doamna comisar a zis că există o presiune din partea anumitor state membre de la care, în spate, auzim ecorui legate de protecţionism.

Şi aici avem un fel de Cutie a Pandorei, pentru că dacă deschidem această spirală protecţionistă, la rândul nostru România sau alte state poate să atragă atenţia asupra faptului că atunci când s-a pus problema de libera circulaţie a capitalului, de exemplu,toate ţările şi-au deschis contul curent am lăsat neîngradit accesul capitalului, iar accesul la finanţare in Vestul Europei este unul mult mai facil, este mai simplu să iei credite să poţi face investiţii, în timp ce în ţările care vin din urmă sunt condiţii mult mai dificile. În aceste condiţii, când s-a pus problema de capital toată lumea era de acord să nu existe restricţii, iar acum, brusc câns s-a pus problema de servicii bazate pe costul forţei de muncă, ne-am trezit că trebuie să respectăm drepturile lucrătorilor.Voi continua cu exemple concrete a relaţiilor de subcontractare. Arătând că firmele româneşti care sunt subcontractate nu-şi alocă tot profitul dintr-un avantaj competitiv.

Discuţiile au fost foarte bune. Comisarul European pentru Muncă, Marianne Thyssen a recunoscut nişte puncte de vedere pe care noi le-am pus pe masă si a spus că va aloca atenţia cuvenită din partea Comsiei.

Totodată, ministrul Muncii, Dragoş Pîslarul s-a întâlnit şi cu comisarul European pentru Politici Regionale Corina Creţu care a apreciat pozitiv Pachetul National Antisărăcie- care are o abordare integrată a probelmaticii legate de comunităţile marginalizate. Totodată, s-a discutat şi despre colaborarea instituţionala pentru atragerea fondurilor europene pentru populaţia ţării care se află în săracie extremă. În luna septembrie ministrul Munci împreună cu Comisarul European Corina Creţu vor avea o altă întâlnire în care vor fi prezenate rezulatele pe care ministerul le-a înregistat implementând acest pachet care vine în spriinul grupurilor vulnerabile.