Interviu cu comisarul european pentru politica regionala Corina Creţu

In aceste şase luni România deţine, cum se spune, preşedinţia din umbră, "shadow Presidency", deci, practic, lucrează mână în mână cu autorităţile austriece. Este o modalitate prin care mai ales ţările care deţin pentru prima dată preşedinţia să se acomodeze cu acest lucru. Marţi, din câte am înţeles, doamna prim-ministru va fi la Bruxelles pentru a discuta cu preşedintele Juncker despre priorităţile preşedinţiei României. Am înţeles din această şedinţă de guvern că, practic, România se va baza pe coeziune, economică, socială şi teritorială şi cred că pentru o ţară încă săracă este foarte bine să militeze pentru o Europă echitabilă şi pentru reducerea decalajelor dintre ţările membre, atât din nord, din sud, din est şi din vest. Deci din acest punct de vedere cred că este important. Pe de altă parte este important ca România să se coreleze cu negocierile care au loc acum în cadrul Consiliului European, atât în ceea ce priveşte Brexitul, cât şi cadrul financiar multianual pentru a vedea din ce punct va prelua această preşedinţie, pentru că se vor lua decizii importante pe timpul preşedinţiei române. Să nu uităm că practic va fi penultima din timpul actualului mandat al Comisiei Juncker, dar în orice caz va fi preşedinţia în care preşedintele Juncker are ambiţia să se încheie negocierile privind cadrul financiar multianual, la Sibiu, în martie 2019.

Realizator: Eugen Coroianu


Reporter: Aţi participat, împreună cu Colegiul comisarilor, la prima întâlnire comună cu reprezentanţii preşedinţiei austriece a Consiliului UE la Viena. Care au fost principalele concluzii ale discuţiilor de ieri şi de azi?
Corina Creţu: Într-adevăr, ieri şi astăzi, practic, am avut această întâlnire la începutul preşedinţiei austriece. Ştiţi foarte bine că deviza acestei preşedinţii, după cum au ales-o, este "O Europă care protejează". Guvernul austriac este foarte preocupat de problema migraţiei şi a asigurării securităţii cetăţenilor. Am vorbit, de asemenea, despre dezvoltarea economică, am avut întâlniri bilaterale, fiecare dintre comisari cu miniştrii de resort. În ceea ce priveşte portofoliul meu, sigur, Austria fiind o ţară bogată, beneficiază de fonduri europene mai puţine, spre deosebire de România, unde 65% din investiţiile publice provin din fonduri europene, sau de Bulgaria, unde peste 70% din investiţiile publice provin din fondurile europene. Austria are mai puţin de 5% , deci această problemă nu este atât de acută a coeziunii, dar partea austriacă este, de asemenea, foarte interesată de programele transfrontaliere, de programele regionale, interregionale şi, de asemenea, de Strategia Dunării. Şi cred că este un moment foarte bun, având în vedere că acest punct a fost foarte important şi pentru preşedinţia Bulgară, acum şi pentru preşedinţia austriacă, apoi şi pentru cea română, pentru că este momentul cel mai prielnic pentru revigorarea Strategiei Dunării.
Sigur că s-au discutat foarte multe lucruri legate de comerţ, de extinderea UE, de provocările care stau în faţa UE, într-un moment politic destul de complicat în care forţele populiste, antieuropene sunt destul de puternice.
Reporter: Astăzi, preşedintele Comisiei Europene, domnul Juncker, a anunţat că până în anul 2020 Agenţia de Pază a Frontierelor Externe, FRONTEX, ar putea să ajungă la 10 mii de angajaţi, de la doar 600 cât are în prezent. Credeţi că este fezabil acest obiectiv?
Corina Creţu: Bineînţeles că această propunere va trebui să fie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliul European ca şi colegislatori, dar este evident că în faţa provocărilor pe care le avem în ceea ce priveşte migraţia devine prioritară apărarea frontierelor externe ale UE şi sigur că este evident că această agenţie nu face faţă, nu, în formula actuală, deci acest număr a fost avansat în baza unor estimări care s-au făcut şi pentru a ajuta, în primul rând, ţările din sud: Italia şi Grecia, pentru a face faţă numărului mare de migranţi.
Reporter: Peste doar şase luni, preşedinţia rotativă a UE va reveni ţării noastre. Ce credeţi că ar trebui să facă România în această perioadă premergătoare?
Corina Creţu: Cred că deja a făcut. Din câte am înţeles, în cadrul guvernului s-a discutat despre perioada care urmează. In aceste şase luni România deţine, cum se spune, preşedinţia din umbră, "shadow Presidency", deci, practic, lucrează mână în mână cu autorităţile austriece. Este o modalitate prin care mai ales ţările care deţin pentru prima dată preşedinţia să se acomodeze cu acest lucru. Marţi, din câte am înţeles, doamna prim-ministru va fi la Bruxelles pentru a discuta cu preşedintele Juncker despre priorităţile preşedinţiei României. Am înţeles din această şedinţă de guvern că, practic, România se va baza pe coeziune, economică, socială şi teritorială şi cred că pentru o ţară încă săracă este foarte bine să militeze pentru o Europă echitabilă şi pentru reducerea decalajelor dintre ţările membre, atât din nord, din sud, din est şi din vest. Deci din acest punct de vedere cred că este important. Pe de altă parte este important ca România să se coreleze cu negocierile care au loc acum în cadrul Consiliului European, atât în ceea ce priveşte Brexitul, cât şi cadrul financiar multianual pentru a vedea din ce punct va prelua această preşedinţie, pentru că se vor lua decizii importante pe timpul preşedinţiei române. Să nu uităm că practic va fi penultima din timpul actualului mandat al Comisiei Juncker, dar în orice caz va fi preşedinţia în care preşedintele Juncker are ambiţia să se încheie negocierile privind cadrul financiar multianual, la Sibiu, în martie 2019.