Întâlnirea reprezentanţilor vamali din România şi Republica Moldova

Reprezentanţii vamali din România şi Republica Moldova s-au întâlnit ieri, la Bucureşti, pentru a analiza facilităţile şi provocările pe care sistemele vamale din cele două ţări le pun schimburilor bilaterale. Dorinţa organizatorilor a fost de consolidare a comerţului şi simplificare a traficului transfrontalier.

Problemele ce ţin de cozile şi întârzierile înregistrate inclusiv în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova sunt legate în primul rând de aspecte interne din Direcţia Generală a Vămilor, a declarat directorul adjunct al Direcţiei Reglementări Vamale din cadrul DGV, Octavian Botea, în cadrul unei conferinţe de specialitate organizate de Business Mark. El a precizat că este vorba în primul rând de elemente precum insuficienţa personalului sau de faptul că majoritatea angajaţilor au o vârstă destul de înaintată şi asta deoarece au avut loc mai multe restructurări, iar noi angajări sunt foarte dificil de realizat în prezent.

Octavian Botea: "La Sculeni s-a ajuns să lucreze unul pe pistă la intrare, unul pe pistă la ieşire, ziuă sau noapte. Ca să fie totul complet, începând cu 1 august 2013, teoretic, Vama nu mai există, suntem ANAF. Direcţia Generală a Vămilor este o direcţie, cum e Direcţia Juridică, Direcţia de Achiziţii, Direcţia de Tehnologie a Informaţiei, în cadrul ANAF. Asta înseamnă că orice chestie pe care vrem să o facem înseamnă trei, patru, cinci aprobări, avize în marea majoritate de la oameni care nu prea reuşesc să înţeleagă apropo de Vamă ce e şi ce vrea. Şi atunci totul devine foarte greu".

Octavian Botea a mai precizat că aceste proceduri birocratice întârzie luarea unor decizii importante. El a vorbit şi despre statutul de agent economic autorizat, concept care se referă la acele firme care sunt atent verificate din punctul de vedere al tuturor procedurilor şi care prezintă atât de multă încredere încât pot excede anumitor modalităţi obişnuite de control vamal. Este o prevedere aplicată la nivel european, dar care în România nu s-a bucurat de un interes foarte mare.

Directorul adjunct al Direcţiei Reglementări Vamale din cadrul DGV a adăugat că avantajele unui asemenea statut care ţin de exemplu de prioritatea la vămuire nu atrag companiile româneşti, deoarece în practică sunt greu de aplicat, din cauza concepţiilor şi a mentalităţilor celor care stau la coadă în vamă şi care nu înţeleg că, atunci când faci o serie de cheltuieli suplimentare ce ţin de auditare sau de implementare a unor sisteme de securitate, poţi beneficia de prioritate.

Interesul firmelor faţă de acest statut de agent economic autorizat a crescut numai după ce în legislaţia naţională au fost introduse o serie de alte avantaje, cum ar fi scutirea de la garantare a plăţii taxelor vamale sau amânarea plăţii TVA, a mai spus Octavian Botea.

Pe de altă parte, în Republica Moldova, acest sistem de autorizare s-a bucurat de mult mai mult succes, chiar dacă vorbim de o ţară care nu face parte din Uniunea Europeană. Reprezentantul Direcţiei Organizare a controlului vamal şi facilitare a comerţului din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Igor Iurco, a subliniat avantajele de care beneficiază posesorii statutului de agent economic autorizat.

Igor Iurco: "Numărul redus de controale vamale faţă de alţi agenţi economici, care nu deţin statutul respectiv, un tratament prioritar în cazul în care este selectat pentru control suplimentar, posibilitatea alegerii amplasamentului pentru efectuarea controalelor vamale, facilitarea accesului la simplificări vamale, prelungirea termenului de plată a dreptului de import pe o perioadă de până la 30 de zile, acces prioritar în punctele de trecere a frontierei de stat şi în posturile vamale interne".

În Republica Moldova, prioritatea la vămuire chiar funcţionează în patru puncte de frontieră cu România, unde infrastructura a permis acest lucru, fiind create benzi dedicate celor care posedă statutul de agent economic autorizat.