Întâlnire trilaterală România-Polonia-Turcia, la Bucureşti

La Bucureşti, a avut loc reuniunea trilaterală a comisiilor senatoriale de politică externă din România, Polonia şi Turcia, la initiativa presedintelui comisiei de politica externa din Senat, Petru Filip.

Trilaterala România-Polonia-Turcia a fost creată în 2012 la iniţiativa României.

Desfăşurate până acum la nivel ministerial, întâlnirile din cadrul trilateralei au rolul de a creşte gradul de securitate la graniţa structurii euroatlantice.

Problemele dezbătute în cadrul întâlnirilor, până acum, au fost legate de terorism, de noile riscuri şi ameninţări, de conceptul strategic al NATO şi sistemul defensiv iniţiat de SUA în Europa de Est.

De altfel, ultima reuniune la nivel ministerial a trilateralei a avut loc la sfârşitul anului trecut, cu ocazia inaugurării lucrărilor principale la baza de la Deveselu.

Miercuri, din discuţiile parlamentarilor a reieşit poziţia comună a celor trei ţări în privinţa rolului mai activ şi mai ferm pe care NATO trebuie să-l joace în Europa, în vederea asigurării respectării normelor de drept internaţional de către statele din regiune şi a protejării intereselor statelor membre şi partenere.

Au fost şi poziţii divergente în anumite chestiuni, după cum veţi auzi imediat. Reuniunea s-a încheiat cu o declaraţie comună, în care se vorbeşte despre rolul crescut pe care trebuie să-l joace atât Uniunea Europeană, cât şi OSCE în soluţionarea pe cale diplomatică a crizei din Ucraina.

Cele trei ţări susţin măsurile NATO

În declaraţia comună, cele trei comisii senatoriale de politică externă condamnă ferm acţiunile Rusiei în Ucraina, cer soluţionarea pe cale paşnică a situaţiei, cu respectarea integrităţii Ucrainei.

În plus, documentul arată că cele trei ţări susţin măsurile NATO, pentru a asigura securitatea în regiune.

Petru Filip, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a reafirmat sprijinul ferm al României pentru integrarea în Uniunea Europeană a Turciei, ţară importantă din punct de vedere strategic şi economic şi totodată o voce puternică în regiunea Mării Negre. De asemenea, Petru Filip a explicat ca Romania, Polonia si Turcia reprezinta un avanpost al NATO in Estul Europei si o zona tampon intre UE si Nato pe de o parte si Rusia de cealalta si de ceea toate trei sunt interesate sa existe stabilitate in zona.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Marii Adunări Naţionale a Turciei, Volkan Bozkir; presedintele comisiei de politica externa din Senat, Petru Filip; preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului polonez, Bogdan Klich. Foto: senat.ro

Deşi alianţa şi-a făcut simţită prezenţa în zonă, acţiunile Rusiei au creat îngrijorare la nivelul opiniei publice, mai ales în ţări ca România sau Polonia şi tot mai des, în ultima vreme, au apărut îndoieli dacă ţările alianţei vor pune în aplicare principiul apărării altor state membre prevăzut în articolul 5.

La întrebarea Radio România dacă acest sentiment este prezent şi în Polonia, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului polonez, Bogdan Klich, a explicat că, într-adevăr, sentimentul de securitate a scăzut în ţara sa, însă articolul 5 este perceput ca o bază solidă pentru solidaritatea NATO.

"Bineînţeles că această noţiune ar trebui întărită militar. De aceea, la summitul de la Lisabona s-a introdus în noul concept strategic noţiunea de asigurare vizibilă, iar aceasta este acum aplicată, adică prezenţa militarilor NATO, a personalului şi instituţiilor în acele ţări care se simt mai puţin în siguranţă", a spus Bogdan Klich.

"Nu excludem dialogul cu Rusia"

Şi Turcia pare să nu aibă îndoieli în ce priveşte angajamentul de apărare comună al NATO.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Marii Adunări Naţionale a Turciei, Volkan Bozkir, a dat ca exemplu ajutorul oferit de NATO Turciei în faţa ameninţărilor din Siria, însă în cazul acţiunilor Rusiei, Turcia şi Polonia, deşi exprimă poziţii comune, au şi diferenţe de nuanţe.

Bogdan Klich a explicat că, în continuare, există Consiliul NATO-Rusia, dar că, din punctul de vedere al Poloniei, viziunea Rusiei şi a alianţei despre ce înseamnă securitate prin cooperare diferă foarte mult.

"Nu excludem dialogul cu Rusia, dar câtă vreme Rusia nu respectă dreptul internaţional, trebuie să fim mai duri. De aceea, Polonia sprijină sancţiunile împotriva Rusiei", a mai spus Bogdan Klich.

Sancţiunile "nu dau rezultate"

Turcia, în schimb, are o poziţie mai nuanţată, pe de o parte condamnă acţiunile Rusiei şi se arată îngrijorată mai ales de dezechilibrele create în Marea Neagră şi de situaţia tătarilor din Crimeea, dar nu sprijină sancţiunile economice împotriva Rusiei, pentru că, în general, Turcia consideră că ele nu dau rezultate.

Volkan Bozkir a explicat că, tocmai de aceea, Turcia nu va aplica sancţiunile stabilite de uniune.

"Când Iranului i s-au impus sancţiuni, noi nu le-am aplicat, pentru că erau vecinii noştri şi aveam relaţii bune. Mai târziu, formatul 5+1 a putut folosi canalul ţinut deschis de Turcia cu Iranul, şi acum au loc negocieri.

"Rusia şi Ucraina sunt vecinele noastre şi menţinem canale deschise cu ambele. E important să folosim aceste canale şi cred că Turcia îşi face treaba. Poate nu aţi văzut contacte la suprafaţă, dar în diplomaţie contactele nu trebuie întotdeauna să fie vizibile.

"Turcia lucrează şi foloseşte buna relaţie cu Rusia şi Ucraina, pentru a obţine progrese", a explicat Volkan Bozkir.

Presedintele comisiei senatoriale de politica externe, Petru Filip a anuntat ca s-a stabilit institutionalizarea reuniunilor de acest tip si de acum inainte intalnirile comisiilor senatoriale de politică externă din România, Polonia şi Turcia vor avea loc de două ori pe an. Următoarea se va desfăşura, în toamnă, în Polonia.