Instituţiile de supraveghere financiară "ar putea fi taxate"

Autoritatea de Supraveghere Financiară, recent înfiinţată, va supraveghea şi reglementa pieţele financiare nebancare.

Autoritatea va prelua atribuţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi pe cele ale Autorităţilor de Reglementare în domeniul asigurărilor şi pensiilor private.

Ministrul pentru buget, Liviu Voinea, a declarat la Radio România Actualităţi că instituţiile pe care le va îngloba Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi asigură cheltuielile din taxele colectate de la operatorii economici pe care îi reglementează.

"Ele sunt instituţii autofinanţate şi ca urmare, colectează o taxă de la operatorii economici pe care îi reglementează şi din această taxă îşi plătesc, îşi asigură cheltuielile de funcţionare şi îşi plătesc salariile", a declarat Liviu Voinea.

Astfel de instituţii nu sunt impozitate în prezent însă poate fi luată în calcul o variantă de taxare ca în cazul BNR, spune Liviu Voinea.

"Ar putea să meargă dacă s-ar adopta o formulă asemănătoare cu cea pe care o folosim în cazul Băncii Naţionale. Încă o dată, la companiile de stat sigur că merge impozitul pe profit şi acolo luăm chiar... avem o reglementare prin care ne permitem să luăm până la 85% din profit.

"În cazul acestor entităţi, să spun, de intermediere financiară, mă rog, ale acestor instituţii financiare, ele nu sunt impozitate în prezent. O reglementare asemănătoare celei a Băncii Naţionale mi s-ar părea firească, dar, deocamdată, este prematur să discutăm", a afirmat Liviu Voinea.

Siguranţa, mai importantă decât randamentul

Profesorul Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, spune că salariile din cadrul instituţiei pe care o conduce vor fi plafonate la nivel BNR.

"Ce pot să vă spun este că salariile din executivul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară vor avea ca reper practica de la Banca Naţională a României", afirmă Daniel Dăianu.

El susţine la Radio România Actualităţi că e nevoie mai mult de siguranţă în privinţa pensiilor private decât de randament.

"Fiindcă, în numeroase cazuri, fie în domeniul bancar, dar şi în alte compartimente ale activităţii financiare, riscurile asumate au fost foarte mari, s-au pierdut sume considerabile, guvernele au fost nevoite să intervină pentru a salva, în fapt, sistemul financiar pe spezele cetăţenilor.

"Aici, eu cred că reglementările trebuie să fie extrem de severe şi eu sunt adeptul unui accent pus pe mai multă siguranţă, decât pe randament. A existat, a existat această goană, uneori nebună, pentru a se obţine randamente, în dauna siguranţei", a afirmat Daniel Dăianu.

Ministrul pentru buget, Liviu Voinea, spune că există măsure de îmbunătăţire a activităţii companiilor de stat.

"Funcţionarea companiilor de stat poate fi mult îmbunătăţită. Nemţii nu prea mai au ce să mai îmbunătăţească la companiile lor de stat, să zicem, dar noi avem. Profitul poate să crească mult, şi sunt măsuri de genul managementului privat sau a vânzării unor pachete minoritare, prin care ceea ce se intenţionează este creşterea, până la urmă, a profitabilităţii acestor companii.

"Apoi, absorbţia fondurilor europene. Spania sau Irlanda, care oricum au probleme mari de datorie publică, au deja rate foarte mari de absorbţie, n-au ce să mai îmbunătăţească aici. Noi avem rată mică de absorbţie, paradoxal, pe termen mediu înseamnă că avem de unde să creştem. Deci, avem resurse de eficienţă care fac ca să nu fie imposibil să ai în continuare, să fii disciplinat fiscal, bugetar şi să ai totuşi creştere economică", afirmă Liviu Voinea.

Audio: Actualitatea în dezbatere, 24 aprilie.