Instanţele au dat primele decizii de arest la domiciliu

Instanţele din România au început să dea primele decizii de arest la domiciliu o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, la 1 februarie.

Tribunalul poate astfel dispune înlocuirea arestului preventiv cu reţinerea suspectului la propriul domiciliu fie prin supravegherea de către Poliţie, fie prin monitorizare cu brăţară electronică.

Asemenea dispozitive nu există însă în dotarea Poliţiei Române, iar autorităţile admit că sunt luate pe nepregătite.

Prima instanţă care a dispus măsura înlocuirii arestului preventiv cu cel la domiciliu este cea din Buftea, în cazul unui suspect acuzat de şantaj.

Arestul la domiciliu prespupune o supraveghere permanentă, în principiu printr-un dispozitiv electronic, o brăţară care emite un semnal GPS.

În România, însă, autorităţile din domeniu nu au încă în dotare aceste instrumente.

Tiberiu Niţu: "Responsabilitatea este a Poliţiei"

Procurorul general, Tiberiu Niţu, sugerează că responsabilitatea este a Poliţiei, cea care pune în aplicare decizia, admite că aspectele procedurale au găsit autorităţile nepregătite, dar îndeamnă la optimism.

"Credeţi-mă că la această întrebare, de ce n-au fost achiziţionate, nu vă pot răspunde eu. Întrebaţi-i pe dumnealor, de ce mă întrrbaţi pe mine? Dumnealor sunt puşi să pună în executare.

"Admit că poate nu suntem pregătiţi, dar nu ne împiedică nimeni şi nimic să ne pregătim. Totul e să avem o atitudine şi o poziţie pozitivă", spune Tiberiu Niţu.

Contactaţi de Radio România Actualităţi, reprezentanţii Poliţiei precizează că măsura arestului la domiciliu, stipulată în noul Cod penal, nu presupune în mod obligatoriu şi brăţara electronică.

Supravegherea ar urma să se facă astfel prin agenţi; aceştia ar urma să se asigure că suspectul nu intră în contact cu anumite persoane, că nu încearcă să influenţeze ancheta, că nu se foloseşte de pretexte, cum ar fi de pildă o vizită la medic, pentru a-şi părăsi domiciliul.

Lege specială pentru brăţara electronică

Referitor la brăţara elecronică, cei de la Poliţie susţin că ar fi nevoie de o lege specială în acest sens, deoarece nu poţi altfel ataşa un dispozitiv electronic unei persoane fără să-i încalci anumite drepturi.

Toate organismele statului ar fi trebuit să-şi ia măsuri din vreme pentru a evita această situaţie confuză, spune Adrian Bordea, preşedintele CSM.

"În mod normal, codul trebuie aplicat, legea trebuie aplicată. Nu putem să spunem: nu o apolicăm, pentru că nu avem mijloace tehnice", spune Adrian Bordea.

Neclarităţile referitoare la punerea în aplicare a arestului la domiciliu nu sunt singulare o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal.

O altă prevedere se referă de pildă la existenţa unei camere de audiere a suspecţilor asemnătoare cu ce se vede prin filme. Foarte puţine secţii de poliţie au însă asemenea dotări.

În plus, există îngrijorarea că instanţele, şi aşa cu personal insuficient, s-ar putea supraaglomera cu cererile de eliberare ale unor deţinuţi.