Instanţa aprobă intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica

Tribunalul Bucureşti a admis cererea companiei Hidroelectrica de intrare în insolvenţă.

Instanţa l-a numit pe Remus Borza administrator judiciar.

Remus Borza a declarat că decizia judecătorilor este executorie şi că ea va fi pusă în aplicare imediat.

Hidroelectrica a cerut insolvenţa din cauza secetei prelungite din ultima perioadă, care a avut ca efect diminuarea, anul trecut, a cifrei de afaceri cu 10%, a creşterii datoriilor pe termen scurt şi a pierderilor financiare înregistrate în ultima perioadă.

Compania are un plan de reorganizare, la finalizarea căruia să iasă din procedura insolvenţei şi să îşi continue activitatea fără supravegherea autorităţii judecătoreşti.

Hidroelectrica precizează, în acelaşi timp, că toate contractele vor fi continuate în condiţii de eficienţă, transparenţă şi legalitate.

Nemulţumite de intenţiile conducerii de a cere intrarea în insolvenţă, sindicatele anunţă proteste.

"Solicitare bizară"

Solicitarea Companiei Hidroelectrica de a intra în insolvenţă este cel puţin bizară, consideră comentatorii economici, chiar dacă există motive oficiale, enumerate într-un comunicat de presă.

În ultimii şase ani, numele Companiei Hidroelectrica a fost mereu pus în legătură cu aşa-numiţii "băieţi-deştepţi" din energie.

În urmă cu patru luni, fostul şef al delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, atrăgea atenţia că Hidroelectrica pierde, anual, între 175 şi 275 de milioane de euro,din cauza contractelor preferenţiale.

Fostul reprezentant al FMI a cerut renegocierea acestor contracte.

Nici guvernul condus de Emil Boc, nici cel condus de Mihai Răzvan Ungureanu, şi cel puţin deocamdată, nici actualul executiv, nu au reuşit să obţină decât concesii minore, de la aşa-numiţii "băieţi deştepţi" din energie.

Solicitarea de intrare în insolvenţă ar putea fi doar o strategie de obligare a beneficiarilor contractelor cu Hidroelectrica să accepte o renegociere reală, după ce o analiză a ministerului justiţiei a ajuns la concluzia că anularea contractelor ar fi riscantă din cauza penalităţilor care ar trebui plătite.

Comentatorul economic, Dragoş Cabat, susţin că în mod normal, o firmă care se află în insolvenţă îşi îngheaţă contractele cu partenerii, pentru o perioadă de timp.

"Din câte am înţeles, se doreşte ca insolvenţa să dureze undeva între 16 şi 18 luni, deci timp de un an jumate, este posibil ca, prin procesul de insolvenţă, Hidroelectrica să ceară să nu-şi mai plătească furnizorii, creditele bancare şi toate celelalte, dar în acelaşi timp, poate îngheţa şi contractele cu clienţii pe care îi are.

"Dar este o modalitate foarte riscantă şi primejdioasă pentru Hidroelectrica, de a ieşi din acest impact juridic, în ce priveşte contractele cu "băieţii deştepţi"", a mai spus Dragoş Cabat.

Hidroelectrica, retrogradată cu patru trepte de Moody's

Agenţia de rating Moody's a anunţat că a redus cu patru trepte calificativul Hidroelectrica, ceea ce înseamnă că producătorul de energie va obţine mai greu împrumuturi, pentru a-şi continua activitatea, şi la dobânzi mult mai mari.

Intrarea în insolvenţă nu înseamnă că o companie este falimentară.

Insolvenţa este declarată de instanţă, în cazul în care o companie nu încasează suficienţi bani pentru a-şi onora, la timp, plăţile.

Conform bilanţului contabil pe anul trecut, Hidroelectrica a raportat un modest profit, de aproxmativ un milion de euro.

"În orice caz, este o situaţie absolut anormală, pentru că în momentul acesta, firmele din energie, toate, ar trebui să facă un profit important, mai ales Hidroelectrica", a declarat comentatorul economic, Dragoş Cabat.

Solicitarea de declarare a insolvenţei, ca urmare a scăderii încasărilor şi a creşterii cheltuielilor Hidroelectrica, este considerată ciudată, pentru că producătorul de energie a depăşit momente mult mai dificile, din punct de vedere hidroenergetic.

Seceta din 2003 a adus pierderi foarte mari Companiei Hidroelectrica, însă nu s-a ajuns la cererea de intrare în insolvenţă.

În plus, situaţia Hidroelectrica, cu profit pe anul trecut, este incomparabil mai bună decât a altor companii de stat, care înregistrează pierderi şi întârzieri de plăţi, inclusiv către buget, fără a solicita intrarea în insolvenţă.

Printre acestea, CFR, TAROM sau Compania Naţională "Poşta Română".