Infrastructura feroviară, „pregătită pentru primirea noilor garnituri de trenuri”

Autoritatea pentru Reformă Feroviară are în pregătire achiziţia a unui nou lot de trenuri electrice de scurt parcurs, cu o capacitate de 160 şi 200 de locuri. În acest moment sunt 119 trenuri contractate, rame de lung parcurs şi rame de scurt parcurs şi este în lucru un pachet de încă 143 de trenuri care vizează completarea hărţii pe rutele electricitate. În plus, ARF ia în calcul şi rutele neelectrificate şi vrea să vadă ce tipuri de tren şi câte garnituri sunt recomandate pentru acestea. Cu trenuri mai noi sau mai vechi ne deplasăm însă foarte greu în aceste zile pe calea ferată, pentru că CFR a anunţat din cauza caniculei, este nevoie de regerea vitezei garniturilor de tren cu până la 30km/h, dar şi întârzieri semnificative. Discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal", Ştefan Roşeanu, preşedintele Autorităţii pentru Reforma Feroviară. Bună dimineaţa!
Sărut mâna, bună dimineaţa tuturor!
Oficial sunt disponibile deja primele bilete şi abonamente metropolitane, atât în regiunea Bucureşti-Ilfov, cât şi în restul reşedinţelor de judeţ din ţară. Cum arată acum trenurile existente şi când ar putea să afle şi noile trenuri electrice?

Începem cu sfârşitul. Trenurile electrice vor apărea în circulaţie pentru călătorii de la sfârşitul acestui an. Suntem în discuţii cu furnizorul, cu Alstom să vedem exact luna, dacă reuşim, din noiembrie sau, aşa cum este graficul astăzi, luna decembrie a anului 2024. Deci, în orice caz, suntem deja destul de aproape, câteva luni de zile ne de fapt de momentul în care vor intra în circulaţie trenurile de lung parcurs electrice. Trenurile de scurt parcurs care au fost contractate la sfârşitul anului trecut vor începe să vină în România începând cu 2026 şi 2027. Ar trebui să livrate toate cele 62 de trenuri şi în paralel se face livrarea şi celorlalte 20 de trenuri contractate la începutul anului acesta. Tot acest program de investiţii este necesar tocmai pentru a răspunde acestor provocări legate de calitatea serviciilor.

Ştim foarte bine că în prezent parcul de material deţinut de către operatorii feroviari nu face faţă tuturor cerinţelor exprimate de către concetăţenii noştri şi trebuie să facem un pas înainte, în care vehiculele să ofere nivelul de confort care ne aşteptăm în secolul XXI. Vorbim de climatizare, vorbim de accesibilitate în tren, vorbim inclusiv de informare a publicului călător într-un sistem modern electronic, vorbim de prize care să permită reîncărcarea echipamentelor electronic, ca să putem să ne petrecem timpul într-un mod plăcut cât suntem în tren. Deci, toate aceste lucruri sunt luate în calcul atunci când am pregătit până în prezent achiziţiile şi pregătim şi această achiziţie, despre care aţi vorbit la început, de 143 de trenuri identificate, din care 58 vor intra în licitaţie. Avem pregătite şi restul de 85 de trenuri. Împreună cu colegii noştri de la fonduri europene, o să căutăm soluţiile de finanţare astfel încât în perioada următoare şi acestea să poată fi băgate în licitaţie. În paralel, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, colegii mei vor lucra la analiza rutelor neelectrificate. Din păcate, ştim că în România cam 60%-65% din reţea este nelectrificată şi vorbim de multe reşedinţe de judeţ care sunt pe linii care nu sunt electrificate şi unde destul de greu ne putem imagina că va veni într-un viitor apropiat un proiect major de electrificare. Şi vorbesc aici de Râmnicu Vâlcea, de Piteşti, vorbim de Tulcea, vorbim de Baia Mare, Satu Mare, chiar şi la Oradea, unde vine şantierul de electrificare dinspre Cluj, o să avem în continuare linia pe lângă graniţa României, care este nelectrificată. Deci, din păcate avem această situaţie şi trebuie să ne uităm la soluţiile moderne şi pentru aceste linii.

Dar apropo de trenurile electrice, la sfârşitul anului trecut sosea în ţară primul tren electric de la Alstom, chiar dumneavoastră spuneaţi că... Bine, ştim că au fost ceva probleme şi a intrat pe linie moartă, ca să spun aşa, până la noi probe, şi chiar dumneavoastră spuneaţi că trenul va fi pus pe şine, teoretic în iunie 2024. Suntem în iulie 2024, ce se întâmplă cu acel tren?
Corect, este vorba de exact acele trenuri despre care am vorbit că vor intra în circulaţie la sfârşitul anului acesta. Din păcate, procedura de autorizare a acestor trenuri a durat mai mult decât ne-au anunţat iniţial cei de la Alstom, deci, practic, tot ceea ce vorbim în acest moment, nu este vorba de testări în vederea recepţiei, ci testări în vederea autorizării, ca aceste trenuri să poată fi folosite în general. După ce vor obţine aceste autorizaţii, ceea ce suntem obişnuiţi în limbajul general, cu omologarea unui produs, noi vom putea trece la faza în care verificăm trenurile pentru a fi recepţionate. Dar, aşa cum ne-au anunţat, etapele acestea de verificări în vederea autorizărilor cerute de legislaţia naţională şi europeană au durat mai mult decât era, să spunem, planificat. Deci nu este un tren tras pe linie moartă, el îşi face procedura de testare în vederea autorizării.

Dar este un tren care s-a defectat de la primele probe.
Nu, nu. Deci, încă o dată, a avut un incident, se poate întâmpla oricând, fiind în faza de probe iniţiale, este normal ca producătorul să verifice mai atent sursa defectării, pentru ca să poată remedia pe toată seria de producţie acest tip de defect. În viitor, dacă apar defectări, cum se poate întâmpla la orice produs pe lumea aceasta, se va interveni în faza de reparaţii, de mentenanţă, care sunt contractuale. Produsul acela, deci a fost un echipament care s-a defectat, a fost adus din Polonia, s-a întâmplat să fie şi în perioada sărbătorilor şi de aceea a părut că durează foarte mult această etapă. El merge foarte bine. Am avut prilejul să îl văd în circulaţie chiar şi pe reţeaua publică, unde a făcut primele teste, în zona Copşa Mică. Pot să spun cu mâna pe inimă că am fost foarte mulţumit de ceea ce am văzut, inclusiv din punct de vedere al confortului pasagerilor.

Bun, îl aşteptăm, îl aşteptăm în circulaţie, dar spuneţi-mi un lucru: infrastructura feroviară autohtonă este pregătită să primească noile trenuri? Confortul călătorilor cu noile rame nu va avea de suferit, în condiţiile deja cunoscute de trafic feroviar?
Deci infrastructura este pregătită. În primul rând, avem modernizarea de pe tot coridorul care începe de la Constanţa, prin Bucureşti, trece prin Braşov şi Sighişoara şi ajunge până la Alba Iulia, la Curtici. Mare parte este deja reconstruită, o în parte este încă în şantier, sunt şantiere de reconstrucţii în alte părţi ale ţării, deci este o sincronizare tocmai între lucrările de infrastructură care au ajuns la o fază destul de avansată şi achiziţiile acestea de material rulant. Linia este o linie electrificată, suportă viteze şi pe alte părţi ale reţelei de 120km/h sunt şi restricţii, dar asta nu înseamnă că aceste trenuri nu pot să circule. Vor circula în parametrii foarte buni, iar pe măsură ce şantierele de modernizare, de reconstrucţie a liniei se vor finaliza, timpii de parcurs vor fi mult mai scurţi.

Şi în cât timp credeţi că vom putea călători la nivel local, metropolitan, în condiţii civilizate şi moderne, poate chiar şi fără întârzieri?
În orice caz, avem anumite municipii, precum chiar zona Capitalei sau Timişoara sau Braşov, Iaşi, unde avem linii cu o frecvenţă foarte bună, formată din trenurile mai multor operatori feroviari. Tocmai asta a fost scopul introducerii noului concept de bilete metropolitane, ca concetăţenii noştri, atunci când au de făcut călătorii pe calea ferată, în zona de navetism a unui oraş mare, să îşi poată cumpăra un astfel de bilet, de abonament, care să-i ofere independenţă faţă de operatorul efectiv care este pe linie. Deci, gândiţi-vă că între Bucureşti şi Ploieşti astăzi avem aproximativ 30 de trenuri pe direcţie, ceea ce înseamnă o frecvenţă în medie de un tren la jumătate de oră. În momentul în care vom avea toate trenurile de la cei patru operatori care deservesc linia în regim de trenuri regionale - Regio - călătorii vor descoperi că au şi trenuri de dus către oraş şi de întors acasă şi de revenit poate pe seară pentru o activitate de seară în oraş ş.a.m.d. În plus, vom lucra, acuma datorită sau cu ajutorul acestui nou sistem tarifar vom lucra împreună cu operatorii feroviari să îmbunătăţim planul de mers de tren, astfel încât în marea majoritatea reşedinţelor de judeţ acest bilet metropolitan să fie o valoare adăugată reală şi pentru cetăţean şi pentru sistemul feroviar.

Biletele şi abonamentele metropolitane feroviare, trebuie să amintim, sunt disponibile prin platforma "Ghişeul Unic" - ARF - bilete.tren.ro. Şi încă o întrebare, foarte pe scurt: cât de mare este riscul pentru circulaţia feroviară în această perioadă de caniculă? Şi, eventual, ce ar trebui să facă şi să ştie toţi călătorii?
Păi cred că ceea ce trebuie să facem întotdeauna când ieşim pe caniculă este să avem cu noi apă şi să avem grijă la momentul în care circulăm prin căldură. Deci, toate recomandările pe care le fac doctorii legate de a circula în căldură. Până la urmă, chiar dacă o parte din vehiculele feroviare au aer condiţionat, climatizare, altele nu au. Plus că pe peron, în multe din peroane există soare. Şi dacă este o copertină, este tot această căldură cu care avem de-a face în această perioadă. Deci trebuie să avem grijă şi în această călătorie, deplasare cu trenul, de noi. Nu cred că este o cerinţă suplimentară, repet, faţă de ceea ce ne recomandă zilnic doctorii, de a avea grijă de noi în regimul acesta.

Da, şi dacă nu ar fi şi întârzieri, ar fi şi mai bine. Vă mulţumim mult de tot pentru toate precizările.
Vă mulţumesc pentru invitaţie.
Invitatul "Apelului matinal" a fost Ştefan Roşeanu, preşedintele Autorităţii pentru Reforma Feroviară.