Informarea insuficientă a pacientului, "situaţie de malpraxis"
Doctorul Laurenţiu Beluşică, şeful Secţiei de chirurgie generală din Spitalul "Dimitrie Gerota", spune că neinformarea pacientului privind riscurile reprezintă un caz de malpraxis.
Articol de Marilena Frâncu, 31 Octombrie 2013, 14:50
Este în plină dezbatere proiectul legii privind răspunderea civilă a personalului medical, aşa-numita Lege a malpraxisului, proiect publicat de Ministerul Sănătăţii pe site-ul său încă de la începutul lunii.
Potrivit legii, malpraxisul înseamnă eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical şi care aduce prejudicii pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical.
Cu alte cuvinte, în cazul unui tratamentul incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, trebuie să existe prevederi clare prin care să fie rezolvate problemele pacienţilor. Despre cauze, dar şi soluţii juridice în caz de malpraxis s-a discutat astăzi la o conferinţă organizată de Societatea de Ştiinţe Juridice, Sănătatea Media Group şi Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Medicul răspunde penal pentru culpă medicală din nepregătire, nepricepere, ignoranţă sau incompetenţă care poate duce la acordarea de asistenţă medicală neadecvată - a declarat procurorul Camelia Sutiman, şeful Secţiei de urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
" /.../ de culpă profesioanlă este aceea prin imprudenţă, aplicarea unui tratament chirurgical sau chimioterapic fără cunoaşterea contraindicaţiilor sau aplicarea de medicaţie la persoane care au prezentat intoleranţă la substanţele conţinute de acestea, expunerea pacientului la riscuri inutile, prin executarea unei intervenţii chirurgicale care nu necesita urgenţă, atunci când nu există condiţiile necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a actului operator.
"De asemenea, neinformarea pacientului cu privire la anumite riscuri", spune Camelia Sutiman.
În practica din ultimii ani nu au existat cazuri de culpă cu privire la informarea pacientului la noi - a mai spus procurorul Camelia Sutiman.
"Înţelegere amiabilă" în cazurile de malpraxis
În opinia doctorului Laurenţiu Beluşică, şeful Secţiei de chirurgie generală din Spitalul 'Dimitrie Gerota', acordarea acestui acord pe holurile spitalului, pe fugă, fără o informare corectă, este un caz clar de malpraxis.
"Nu avem voie să-i dăm pacientului consimţământul informat, pe un culoar, să-l semneze. Se practică, pentru că nu există o legislaţie în acest sens, pentru că fiecare spital are propriul lui consimţământ informat.
"Dacă o să luaţi zece spitale şi zece consimţăminte informate, o să obţineţi 20 de feluri de consimţăminte informate, pentru că fiecare face cum crede el că e mai bine. eporter: Medicul Beluşică a declarat că este necesară o uniformizare a consimţământului pacientului, cel puţin la nivel naţional, inclusiv a procedurii prin care se obţine", spune Laurenţiu Beluşică.
Invitat în această dimineaţă la 'Apel Matinal' la Radio România Actualităţi, preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, a explicat care sunt avantajele legii malpraxisului.
"Principala noutate este că suntem ultima ţară din Uniunea Europeană care introducem această clauză prealabilă şi anume, înţelegerea amiabilă, care scurtează foarte mult timpul de rezolvare a unui caz declarat a fi de malpraxis. A doua noutate pe care o dă această lege este implicarea societăţilor de asigurări.
"Până în prezent, în România, un proces de malpraxis dura în medie cam doi ani şi jumătate, iar societăţile de asigurări, în final, nu plăteau aceste despăgubiri, despăgubirile rămânând fie pe seama medicului, fie pe seama unităţii medicale", spune Vasile Astărăstoae.
