Inflaţia nu se poate tempera altfel „decât prin dobânzi ceva mai mari”

Realizator: De la BNR vin veşti nu tocmai bune privind evoluţia inflaţiei care ar urma să se menţină pe un curs crescător. Detalii avem acum de la invitatul ”Apelului matinal”, Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR. Cât de mult pot influenţa preţurile la energie, dar şi alţi factori, rata inflaţiei pentru această iarnă, dar şi pentru anul viitor?
Dan Suciu: A fost evident că puseul inflaţionist prin care trecem este influenţat de preţurile la energie în mod semnificativ, major, aproape exclusiv aş zice. Cel puţin în prima parte a acestui puseu am avut creşteri la enerigie care ulterior au început să se transmită şi la alte produse, din păcate. Este o creştere de preţuri care a surprins pe toată lumea, care a fost greu de previzionat, ba chiar deloc previzionată de nimeni şi ea are un caracter general, global, se întâmplă peste tot, iar politica monetară a Băncii Centrale nu poate să aibă efect asupra creşterilor de preţuri la energie. Nu putem determina coborâri, influenţa în mod semnificativ şi mai ales pe termen scurt, preţurile la energie. În consecintă, ceea ce încercăm să facem, încearcă Banca Centrală să facă este să limiteze transferul acestor creşteri de preţuri spre alte produse. Noi ţintim, Banca Centrală ţinteşte prin procedurile ei tehnice o anumită componentă a indicelui de inflaţie care în acest moment nu este neapărat ridicată, este undeva la 3%, ceea ce este o cifră rezonabilă şi ar fi bine să fie întrega inflaţie în jurul a 3%, dar dacă transferul de preţuri de la aceste produse, de la energie şi produsele volatile care sunt sezoniere cu variaţii foarte mari de preţuri, cum sunt alimentele, dar sigur ele ţin de sezon, deci, dacă acest transfer de preţuri, de creşteri de preţuri se duc şi spre acea componentă esenţială a inflaţiei, atunci riscul nu este să avem doar un puseu inflaţionist, ci să avem o inflaţie de durată, sustenabilă, susţinută, greu de controlat şi greu de coborât. Acum încă suntem în ipoteza în care avem un puseu inflaţionist care are o anumită durată, relativ scurtă să spunem, câteva luni.

Realizator: Din estimările Băncii Centrale, preţurile, inclusiv la produsele uzuale şi alimente, vor continua să crească?
Dan Suciu: Mare parte a creşterii este în urmă. Deci, din acest moment creşterile care pe care noi preconizăm că influenţează viaţă de zi cu zi şi au un impact semnificativ asupra vieţii, sunt cumva în urmă, deci s-au cam produs. Asta nu înseamnă că de acum încolo vom avea preţuri care coboară. Nu este, e prea devreme pentru aşa ceva. Vor mai fi probabil creşteri de preţuri, dar ele vor fi marginale, ele pot fi mai puţin semnificative, mai mici decât ceea ce s-a întâmplat până acum. De altfel, dacă vă uitaţi, astăzi o să anunţăm şi prognoza noastră de inflaţie şi pentru anul viitor. Îmi permit să nu vă dau cifrele acum, pentru că avem ora stabilită, ora 10:00, în care aceste cifre vor fi publice, pentru că ele au un interes şi pentru pieţele financire, dar pot să vă spun tendinţa de evoluţie a inflaţiei. Cumva ea va rămâne cam la acest nivel până la finalul anului, în jurul cifrei pe care o avem astăzi, dar va urma o uşoară scădere până în luna aprilie când vor ieşi din joc compensările, subvenţiile la energie pe care începem să le încasăm de la 1 noiembrie, când vom avea un vârf în luna aprilie. Dar diferenţele vor fi relativ mici faţă de nivelul actual al inflaţiei.

Realizator: Estimaţi o limită maximă a creşterii inflaţiei, un moment de la care leul să se poată stabiliza?/lazard/ilapadat
Dan Suciu: Inflația va avea un maxim, în prognoza noastră, în luna aprilie, în luna aprilie, dar repet, diferenţa faţă de ce avem acum este una mică. Asta înseamnă că marile creșteri de prețuri sunt în spate. Acestea sunt nivelurile de preţ care vor rămâne sigur şi care vor determina un anumit cost al vieţii, dar în plus faţă de ce avem acum va fi mult mai puțin decât ce s-a întâmplat în aceste nouă luni ale anului 2021.

Realizator: Cu siguranță toţi se întreabă ce a generat această creștere rapidă a inflației?
Dan Suciu: Preţul la energie, răspunsul este foarte ușor de dat aici, ca răspuns, nu şi ca soluție. Nu știu, soluţia e mult mai greu de dat, cum să se tempereze aceste creşteri de preţuri sau să nu mai avem un asemenea puseu. Preţurile la energie au dat peste cap toate prognozele şi au aprins inflaţia nu numai în România, avem inflaţie semnificativă în toate țările europene. Nu aş spune neapărat foarte mare sau mare, pentru că cifrele de 4-5, sigur, nu sunt cifre mici, dar nici nu putem spune că sunt cifre mari ale inflaţiei, aşa cum avem şi în cestul Europei, chiar şapte, şapte şi ceva cum e în România, dar față de perioada de acum câțiva ani, când în spațiul Uniunii Europene vorbeam chiar de o inflație negativă la un moment dat, și în România de o inflație de 2%, sigur cifrele acestea contează și se simt, inclusiv în prețurile pe care... sau mai ales în preţurile pe care consumatorii trebuie să le plătească.

Realizator: Dar cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze perioada următoare?
Dan Suciu: Dacă vorbim de o perioadă scurtă de timp, adică această iarnă, e clar că vom avea prețurile ridicate, pentru că prețurile la energie sunt acestea, pe care le cunoaștem cu toții. Partea bună e sigur că avem o subvenţie la preţurile la energie la consumator care vor mai tempera aceste creșteri, de aia nici nu preconizăm o creștere a inflației. Acum, aceste subvenţii vor ieşi din joc în luna aprilie, de aceea spunem că atunci vom avea un vârf al inflației, dar sperăm că până atunci există toate şansele ca până atunci să se aşeze prețurile la piața energiei, pentru că din energie vin toate: energie electrică, gaz şi nu în ultimul rând, ba chiar în primul rând combustibil. Sperăm ca până atunci lucrurile se vor așeza pe piețele internaționale, nu vom mai avea puseurile acestea de preţ, chiar dacă ele vor fi relativ ridicate./rpatulea/ilapadat
Dar intrăm într-o altă etapă economică, recuperarea economică după pandemie se va fi făcut, ca asta este unul din puseurile de creştere, a fost o cerere mare de energie, pentru că toate economiile au pornit cu motoarele turate, inclusiv economia românească, care a avut motoare turate în primele luni, în prima parte a acestui an, ceea ce a dus la o solicitare, la un necesar energetic mult mai ridicat. Deci acesta este scenariul pe care îl anticipăm, cumva apariţia subvenţiilor să tempereze indicii de inflaţie, iar în trimestrul doi din anul viitor să avem o altă piaţă a energiei, care să ofere şi preţuri ceva mai acceptabile decât cele de acum.

Realizator: Din toată această poveste la ce se pot aştepta cei care plătesc rate la credite?
Dan Suciu: Din păcate, se vor aştepta la creşterea acestor rate, dar eu n-aş sublinia doar cuvântul creştere aici, pentru că trebuie să înţelegem că am trecut cu toţii printr-o perioadă aş spune chiar anormală, a dobânzilor excesiv de mici. Dobânzile sunt corelate în mod normal cu inflaţia, vedem acum că această corelaţie nu e atât de strânsă, inflaţia e undeva la 7,7 şi ceva, iar dobânzile sunt, vorbesc de dobânda Robor sau IRCC, care stă la baza celorlalte dobânzi. Ştie fiecare consumator sau utilizator de credit ce înseamnă asta. Aceste dobânzi sunt undeva la 2, la 2 şi ceva, deci e o diferenţă foarte mare între cele două cifre, în mod normal ele ar trebui să fie mult mai apropiate, iar această apropiere se va produce nu numai în România, ci şi pe pieţele internaţionale, pentru că se intră într-o etapă de normalizare a politicilor monetare, aşa se numeşte ea. De aceea subliniez, eram într-o etapă cu totul specială, etapa aceasta a dobânzilor foarte mici s-a închis şi urmează creşteri moderate ale dobânzii, dar care încearcă să echilibreze această inflaţie, pentru că inflaţia nu se poate tempera altfel decât prin dobânzi ceva mai mari.