Industria de apărare din România "are nevoie de know-how, de tehnologii noi"

Țara noastră beneficiază de a doua cea mai mare alocare financiară europeană, de peste 16,5 miliarde de euro, împrumuturi acordate în condiții avantajoase prin programul european de apărare SAFE. Fondurile sunt destinate, printre altele, unor investiții record pentru înzestrarea Armatei Române. Vicepremierul și ministrul apărării, Radu Miruță, a prezentat componenta de apărare inclusă în aplicația depusă de țara noastră pentru finanțare prin acest program. Decizia a fost aprobată atât de CSAT, cât și de Parlament și vizează 21 de achiziții, dintre care 10 vor fi realizate în comun cu alte state europene, printre care Germania și Franța. Invitatul "Apelului matinal" este generalul în rezervă Ștefan Danilă, fost șef al Statului Major General al Armatei Române. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Ministrul apărării vorbește despre investiții majore în transportoare, blindate, elicoptere, nave, rachete, radare și sisteme de apărare antiaeriană. Acoperă aceste achiziții nevoile urgente ale Armatei Române?
Acoperă parțial nevoile urgente, dar acoperă prin acest instrument de finanțare, SAFE, pentru că mai sunt și alte programe de înzestrare, care vor fi realizate prin programele de achiziții cu Statele Unite.
Și din experiența dumneavoastră, ce capabilități militare rămân vulnerabile și ar trebui modernizate în perioada următoare?
Din punctul meu de vedere, s-au luat măsuri pentru a acoperi toate deficiențele pe care le aveam noi în înzestrare și cred că vom reuși într-un timp relativ scurt să acoperim aceste nevoi. Nu pot să spun că acum au rămas neacoperite anumite zone, pentru că programele de înzestrare prin SAFE sunt programe cu achiziții din Uniunea Europeană și, conform datelor transmise oficial, dar și din modul în care a fost construit acest instrument de finanțare, a fost în primul rând pentru a susține economia, pentru a susține industria de apărare europeană. Și atunci, programul finanțează achizițiile din Uniunea Europeană și bănuiesc că, din ce am văzut eu și din ce știu că s-a analizat când s-au stabilit proiectele pentru achiziția prin SAFE, au fost avute în vedere în primul rând acele achiziții care au o componentă economică în România, deci cu producție în România sau cu producție de componente în România.
Spuneam ca o parte dintre aceste achiziţii vor fi făcute împreună cu alte state europene. Ce înseamnă, concret, acest lucru și de ce este important pentru România, mai ales în contextul vizitei de astăzi în Germania a premierului Ilie Bolojan și a ministrului apărării?
Existau proiecte comune realizate, planificate prin PESCO, prin Programul European Operaţional și România era parte la câteva proiecte, în parteneriat cu alte state, iar achizițiile în comun favorizează nu doar costuri mai scăzute, ci și o interoperabilitate între statele europene și oricum aceste echipamente sunt prevăzute la nivel standard NATO, adică nu doar european, ci standard aliat. Programele avute în vedere în SAFE sunt programe, majoritatea programe deja în derulare sau procedura de achiziție este în curs de finalizare sau în proces de desfășurare sau finalizate. De ce? Pentru că este vorba de o perioadă scurtă în care acești bani sunt valabili și noi trebuia să accelerăm aceste achiziții. Nu este vorba de achizițiile care se vor dezvolta de aici încolo pe baza lecțiilor învățate din Ucraina, achiziții care vor fi realizate din bugetul național, din alte surse de finanțare, nu neapărat prin SAFE.
Și există șanse reale ca mari companii din industria de apărare să vină în România?
Există șanse să vină. Deocamdată am văzut cooperarea cu Rheinmetall, ne așteptăm la o dezvoltare de producție a lui Airbus, pentru că în program sunt și elicoptere de transport, elicoptere H225, avem și programe de radare, de supraveghere, probabil cu Thales. Deci ne așteptăm la o dezvoltare a industriei de apărare în România pe alte fundamente decât ce era înainte. Eu sper că este o modalitate bună de a reface strategia noastră pentru industria de apărare. În loc să mergem pe produse care erau realizate înainte, după licențe sovietice preluate de noi și transformate în licențe românești, acum avem posibilitatea să lucrăm după licențe europene și putem să avem parteneriate cu companii mari din Europa.
Dar avem specialiștii și capacitatea de a integra rapid tehnologii moderne?
În unele locuri, da. În unele domenii avem şi faptul că Airbus-ul și-a dorit mai demult să investească în România, să refacă parteneriatul cu România în producția de elicoptere, este un semnal bun. Faptul că Thales-ul dorește să investească și să producă aici mare parte din componentele acelor radare este un lucru bun. Există posibilitatea de a produce în România și rachete cu rază mică de acțiune și rază foarte mică de acțiune. Avem posibilitatea de dezvoltare, dar neapărat ne trebuie acest know-how, ne trebuie linii tehnologice noi, ne trebuie cooperarea cu... De fapt, ne-ar trebui investiții și implicarea directă a companiilor mari din Europa în România și nu numai din Europa.
Și putem ajunge inclusiv să exportăm?
Păi cam asta trebuie să avem în vedere, pentru că necesarul pentru România nu este atât de mare încât să facem investiții în linii tehnologice și atunci este normal să avem în vedere și capacitatea de export și accesul pe piață al acelor companii care vor investi în România.
Apărarea înseamnă și infrastructură. Sunt necesare investiții urgente în transportul rutier și feroviar, din perspectivă strategică?
Este imperios necesar. Vedem că dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi, în ultimul timp, a dus la acelerarea mai multor ramuri economice din România și ajută la dezvoltarea economiei României, dar ajută foarte mult la mobilitatea militară. Vedeţi, noi spunem că vom avea un hub de transport pentru Ucraina la Câmpia Turzii, dar să vedem cum racordăm acel aeroport unde vor ajunge bunuri pentru sprijinirea Ucrainei cu Ucraina, pentru că nu avem căi ferate și nu avem autostrăzi din Câmpia Turzii, din Turda - din Câmpia Turzii, de fapt, că acolo este aeroportul, aerodromul - către Ucraina și atunci va trebui accelerată dezvoltarea autostrăzii A8. Şi eu am spus mai demult, magistrala de transport de cale ferată care ar putea să treacă din Transilvania către Moldova, să treacă prin Chişinau și mai departe în Ucraina, o magistrală de transport feroviară care să ajute transportul urgent de materiale dinspre Europa către Ucraina, pe fondul reconstrucției pe care sperăm să o avem cât mai devreme.
La nivel european și euroatlantic, pe ce pilon de securitate se poate baza România și cât de pregătită este NATO în fața unor posibile amenințări?
În primul rând, România este membră a Uniunii Europene. Prin clauza din Articolul 43 cu 7, parcă, din tratat, România este parte a apărării europene. În același timp, România este membru NATO. Și NATO, cu toate discuțiile controversate din ultimul timp, rămâne o alianță puternică și România este parte a acestei alianțe. Deci avem garanții de securitate. Pe de altă parte, România trebuie să fie un aliat puternic al NATO, pentru că ne aflăm în zona Flancului estic sau în zona frontului de est deja, pentru că deja nu se mai vorbește de Flanc de est, vorbim despre zona de front de est, adică în apropierea Federației Ruse, care este un stat agresor.
Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal". Invitat a fost generalul în rezervă Ștefan Danilă, fost șef al Statului Major General al Armatei României.