Încrederea în presa din România a scăzut în ultimii 2 ani

Încrederea în presa din România a scăzut în 2022 cu 11 procente faţă de anul 2020, iar încrederea în ştiri este, de asemenea, în scădere şi, totodată, a scăzut numărul celor care plătesc pentru ştirile online, informează Digital News Report, transmite Agerpres.

Raportul a fost lansat miercuri, 15 iunie, de echipa de cercetare a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Încrederea în presă a scăzut în România, ajungând, în 2022, la 33% faţă de 44% în 2020 şi 42% în 2021, iar procentul celor care nu au încredere în presă este în creştere în 2022 - 31%, faţă de 2020 - 24%, şi 2021 - 29%.

Potrivit studiului, persoanele care sunt interesate de ştiri au o mai mare încredere în ele, dar şi aici procentul este mai mic faţă de anii trecuţi. Peste o treime din respondenţi, peste 37%, nu au nici încredere şi nu au nici interes în ştiri.

În continuare televiziunea este principalul canal de transmitere a ştirilor pentru cei care au interes şi încredere în ştiri - 30%, urmat de radio - 26%, a explicat lectorul universitar doctor Antonia Matei.

Dacă din 2020 în 2021 a existat o creştere a încrederii în ştirile pe care oamenii le accesează, acum există din nou o scădere, de la 46% la 39%. Cei care accesează şapte sau mai multe surse de ştiri au o mai mare încredere în ştiri decât cei care accesează o singură sursă.

"Oamenii informaţi mai riguros au o mai mare încredere în ştiri. Cei care nu acordă o mare atenţie surselor de unde se informează nu au încredere, sunt mai neîncrezători în ştiri", a spus Antonia Matei.

La "Încrederea în branduri", ProTV rămâne, în continuare, în top, cu 70%, urmat de Digi24 şi Radio Europa FM, cu 68% şi Radio România Actualităţi cu 65%.

Cea mai mare scădere în ceea ce privește încrederea a înregistrat TVR, care în 2018 era la 72%, iar în prezent a ajuns la 61%.

La întrebarea "Interesul pentru diverse subiecte de ştiri", ştirile locale au procentul cel mai mare - 63%, de ştirile internaţionale sunt interesaţi 59%, iar de ştirile politice sunt interesaţi 50%, la fel ca şi ştirile despre ştiinţă şi tehnologie, în timp ce de cultură sunt interesaţi 48%, iar de ştirile din învăţământ/educaţie sunt interesaţi 47%.

La subiectul "Reţelele de socializare şi consumul de ştiri" social media creşte cu cinci procente faţă de anul trecut (18%). Site-uri/aplicaţii ale altor instituţii media se păstrează la 6%, la fel ca în anul anterior, în timp ce site-uri/aplicaţii ale televiziunilor şi radiourilor au crescut la 10%, faţă de 8% în urmă cu un an.

Televiziunile de ştiri înregistrează o scădere, ajungând la 20%, faţă de 25%, iar buletinele sau programele de ştiri TV scad de la 33% la 32%.

La categoria "Principalele reţele de socializare şi mesagerie" pe primul loc se situează Facebook cu 63% pentru ştiri şi 81% - orice scop, urmat de Youtube 36% pentru ştiri, 75% - orice scop şi WhatsApp cu 31% pentru ştiri, 72% - orice scop.

Social media rămâne principala modalitate de a afla despre ştiri, aproape 50% dintre persoanele chestionate spun că au folosit site-urile de socializare şi au aflat în acest fel despre ştiri, 39% spun că au folosit un motor de căutare şi au tastat un cuvânt cheie cu denumirea unui anumit site, iar 36% spun că au accesat direct un site web sau o aplicaţie de ştiri.

Dintre dispozitivele folosite pentru accesarea ştirilor, smartphone-ul a fost folosit de 63% din cei care au răspuns chestionarului, 46% au folosit un calculator, laptop sau desktop, 19% - Smart TV, 13% - smartphone Apple, 8% - televizor conectat.