În supermarketuri „sunt standarde ceva mai stringente și acolo nu reușește să ajungă oricine”

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu, a participat ieri la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles, unde s-a discutat despre situația pieței în contextul războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, dar și despre securitatea alimentară și accesibilitatea prețurilor alimentelor, utilizarea durabilă a pesticidelor sau noi tehnici genomice.

Prețul grâului, porumbului și al rapiței a crescut cu cel puțin 10 euro pe tonă, în cinci zile după ieșirea Rusiei din acordul cerealelor. Invitatul "Apelului matinal" este Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. De când ați ajuns la minister, ce ați încercat să schimbați?

Costin Telehuz: Activitatea mea de bază în minister se învârte în jurul Autorității Naționale Fitosanitare și acolo avem destule de lucru și sunt câteva chestii de schimbat și întotdeauna ANF are nevoie de ajutor. Avem un program cu Banca Mondială, încercăm să dotăm cât mai bine laboratoarele și să extindem capacitatea de testare - e un lucru care se va întâmpla în curând. Încercăm să îmbunătățim activitatea de prognoză și avertizare pe care o face ANF pentru fermieri. Sunt multe de lucru. Activitatea ANF-ului e destul de stufoasă și diversă și oamenii nu sunt așa de mulți cum crede toată lumea, că avem un aparat foarte stufos. De fapt, ne-ar mai trebui vreo 100 de oameni. Chestia e că nu-i putem găsi cu una, cu două, pentru că în ANF lucrează doar oameni foarte bine calificați.

Cătălin Cîrnu: Practic, nu doar că aveți nevoie, dar nu se reduc posturile, nu? Apropo de ultimele discuții din coaliție, cu cele de 200.000 de posturi.
Costin Telehuz: Asta rămâne de văzut, e o decizie politică. Noi am încercat să ne acoperim cât am putut de bine, mai ales că ANF e una din cele cinci autorități care acționează și în punctele de trecere a frontierei și suntem solicitați destul de serios în urma vreme.

Daniela Petrican: Pentru că ne aflăm în Piața Obor și vorbim de produse de calitate românești, de la legume până la brânzeturi și mezeluri, sunt astfel de produse care ajung cam greu în supermarketuri?
Costin Telehuz: Din ce am observat, din experiența proprie, dar și din discuțiile cu producătorii, pe rafturile supermarketurilor ajung din ce în ce mai multe produse românești. Numai că supermarketurile și piețele se adresează unor categorii diferite de producători. Aici, în Piața Obor, și în toate piețele din România vin producători mai mici. În supermarketuri sunt standarde ceva mai stringente și acolo nu reușește să ajungă oricine. Avem o inițiativă și o încercare a ministerului care e în curs și în creștere cu Casa de Comerț Unirea, care încearcă să împingă înspre hipermarketuri producătorii mai mici și stimulează cooperativizarea și asocierea dintre ei. Dar e un proces și durează.

Cătălin Cîrnu: Da, un proiect care a început cu stângul, îmi amintesc de el, e adevărat, la cât de des se perindă miniștrii, inclusiv la nivelul Ministerului Agriculturii... Chiar, de regulă se păstrează ideile? Sunteți secretar de stat și s-au schimbat până acum trei miniștri, dacă nu greșesc?
Costin Telehuz: Da, domnul Barbu e al treilea ministru de când sunt eu secretar de stat.

Cătălin Cîrnu: Se păstrează de regulă ideile bune măcar?
Costin Telehuz: Activitatea ministerului așa cum e ea stabilită în programul de guvernare și cu componentele ei de bază rămâne aceeași. Într-adevăr, pe ici, pe colo apar idei mai noi sau sau un pic diferite, dar ele nu schimbă radical viziunea ministerului.

Cătălin Cîrnu: Dar idei bune să fie. Asta e tot ce contează la nivelul producătorilor autohtoni. Ministerul Agriculturii mai derulează programe gen "Tomata" pentru a sprijini...?
Costin Telehuz: Da, "Tomata" e în curs de derulare. Tomatele în spaţii protejate sunt... E un program, aș zice, de succes, are peste 22.000 de beneficiari. E și un prilej al autorităților să monitorizeze activitatea producătorilor mai mici, pentru că lor li se adresează. Şi "Tomata" merge înainte.

Daniela Petrican: Pe lângă acest program "Tomata", mai există și altele, nu știu, orientate spre alte legume?
Costin Telehuz: Avem un PNS, partea de investiții, care care e susținută cu măsuri specifice, unde sunt abordate diverse componente, cum ar fi ambalarea și depozitarea. Și producătorii de legume sunt atinși în majoritatea măsurilor care vor în vigoare, pentru că ghidurile sunt în curs de scriere acum.

Cătălin Cîrnu: Avem o arșiță care nu se mai domolește. Evident, acest efect a dus și la o secetă prelungită. Sunt sau pot fi ajutați fermierii, le spunem noi, țăranii autohtoni, producătorii, pentru a putea trece peste această perioadă?
Costin Telehuz: E dificil de spus, pentru că arșiţa ne afectează pe toți în mod diferit. Dacă faceți referire la Programul Național de Irigații, el e în curs. De curând, suprafața eligibilă pentru reabilitare a fost mărită la 2,5 milioane de hectare. În momentul ăsta suntem undeva pe la un milion și lucrările n-au încetat niciodată, doar că au un ritm al lor, mai ales în partea de documentație. Știți foarte bine că banul public nu se cheltuie foarte repede și avem o durată destul de mare de la inițiativă și până la execuție.

Cătălin Cîrnu: Da, sunteţi diplomat. Un ritm mai lent, să îi spunem. Revin până la urmă la perioada pe care ați petrecut-o deja la Ministerul Agriculturii, practic asistent de irigații. Din urmă cu ceva ani lucrurile au mers cât de cât. Sunt mai multe hectare acum irigabile?
Costin Telehuz: Sunt, sunt și sunt lucrări în județe unde există potențial, nu e în coordonarea mea domeniul, dar pot să spun că în Ialomița urmează să fie dat în folosință, va intra în probe un sistem destul de mare în Bordușani, în Constanţa sunt lucrări și cam peste tot se încearcă extinderea. Dar, din nou, extinderea este dependentă de cererea pe care o manifestă fermierii. Singura modalitate de a cere apă este constituirea în organizații ale utilizatorilor pentru apă de irigații. Sunt niște formalități, trebuie îndeplinite pentru că nu putem justifica bani publici investiți dacă nu există cerere.

Daniela Petrican: Dar știți că sunt unii fermieri care nu au bani pentru astfel de investiții și stau la mila cerului. Cam ce culturi sunt afectate până acum, aveți idee?
Costin Telehuz: Toate. Toate culturile sunt afectate. E drept că în parte culturile de toamnă..., bine, ele au avut problemele lor, care au ieșit cumva de sub imperiul secetei, pentru că sunt deja recoltate rapiţa, orzul, grâul. În Bărăgan și în Dobrogea am avut producții diminuate. În Oltenia și în vestul țării sunt producții ca într-un an bun. Deci, faptul că România are relief atât de diferit și avem practic vreo patru zone pedoclimatice foarte diferite între ele este pe de o parte o provocare pentru minister, pentru că trebuie să facă politici, să le atingă pe toate la fel, dar e și un avantaj pentru țară, pentru că foarte rar se întâmplă să avem producții...

Cătălin Cîrnu: Se compensează.
Daniela Petrican: Există cumva varianta de despăgubire a acestor oameni care au culturile afectate?
Costin Telehuz: Vom vedea dacă avem resurse bugetare pentru asta. Deocamdată încă nu am terminat de despăgubit ce s-a întâmplat anul trecut.

Cătălin Cîrnu: Da, din păcate au apărut iarăși focarele de pestă porcină, cele mai recente chiar în județul Ialomița, unde oamenii speriați îşi sacrifică animale chiar și la 40°C. Nu putem scăpa de virusul acesta?
Costin Telehuz: E foarte dificil de scăpat de acest virus, pentru că în primul rând nimeni n-a reușit până acum. În al doilea rând, noi avem o particularitate cu mare încărcătură să-i zicem politică, creșterea porcului în gospodăria țărănească. Din discuțiile cu președintele Autorității Naţionale Sanitar-Veterinare, pot să vă spun că până acum situația e oarecum îngrijorătoare, dar sub control. Sunt în jur de 150 de focare în toată țara. Cele din Ialomița au fost lichidate, unde se despăgubesc porcii sacrificați din gospodării. Vestea bună este că nu este nicio fermă comercială afectată și acolo ANSVSA a implementat un nou model de practică prin împărțirea fermelor comerciale în mai multe..., pe segmente epidemiologice și au reușit în felul ăsta să nu mai lichideze ferme întregi, ci au izolat în timp mai scurt și mai precis focarele și le-au eliminat mai precis.

Daniela Petrican: Foarte multă lume se întreabă de ce importăm atâta carne de porc.
Costin Telehuz: Pentru că nu producem suficientă carne de porc, pentru că pesta porcină africană ne-a afectat destul de mult. În prima fază au fost afectate exact fermele mari, producătorii... Pentru că trebuie să ştiți că consumul de carne de porc în România este ținut de fermele comerciale, de fermele mari. Autoconsumul sau porcul din gospodărie e un procent mai mic, undeva la 10-20% din consum.

Cătălin Cîrnu: De regulă se consumă în decembrie, ianuarie, februarie. Dar de ce pesta asta porcină africană e prezentă aproape numai la noi? Au mai apărut prin Ucraina, a mai fost prin Ungaria, dar alte țări...
Costin Telehuz: E prezentă în toată Europa. Deja șefii de autorități sanitar-veterinare comunică între ei. Există un grup de lucru și la nivel european. E un subiect destul de dificil pentru toată lumea.

Cătălin Cîrnu: Da, e dificil, dar noi tot importăm de la alţii.
Daniela Petrican: Şi, dacă aceste focare se vor înmulți, se preconizează o creștere a prețului cărnii?
Costin Telehuz: În momentul ăsta, nu, nu cred că sunt premise să crească prețul cărnii. După cum spuneați mai devreme, a crescut prețul cerealelor. Asta poate să influențeze mai mult creșterea prețului cărnii. Dar nici cerealele nu s-au scumpit semnificativ după ieșirea Rusiei din acordul..., Inițiativa Mării Negre pentru cereale, piața a fost reținută și n-am avut un efect în lanț, n-am avut o reacție în lanț care să determine creșteri mari. Ce s-a văzut de curând pe burse este și rezultatul faptului că ei au declarat că vor ataca orice navă se îndreaptă spre porturile ucrainene și faptul că au mers un pic mai departe și au lovit porturile de la Dunăre.