În sistemul public, „salarizarea se face pe principiul amânării”

Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cârnu
Daniela Petrican: Bugetul sănătăţii pentru anul viitor a fost stabilit la 24 de miliarde de lei. Peste acestea se mai pot cheltui sume de până la 31 de miliarde, dar să nu ne amăgim, este un buget de austeritate. În plus, sunt și datorii vechi la plata muncii suplimentare efectuată de personalul sanitar din sistem.
Cătălin Cârnu: Acesta este unul dintre motivele protestului național de astăzi, inițiat de Federația "Solidaritatea Sanitară", iar invitatul "Apelului matinal" este Gabriel Predica, vicepreședintele organizației. Pe site-ul Federației am descoperit mai multe revendicări sociale. De ce și cum s-a ajuns în această situație, domnule Predica?

Gabriel Predica: Este o situaţie care trenează de aproape doi ani de zile. De fapt, ultima majorare salarială în domeniul sanitar s-a realizat acum aproape doi ani de zile. Sunt, de fapt, mai multe probleme. Ele pornesc, pe de-o parte, de la un sistem inechitabil existent astăzi în privinţa a ceea ce înseamnă salarizarea şi, pe de altă parte, desigur, şi această problemă a... noi o numim a unei forme de nerecunoştinţă faţă de tot ceea ce au înseamnat efoturile salariaţilor din sănătate și când spun salariaţi din sănătate mă refer la absolut toate categoriile, incluzând şi personalul TESA, spre exemplu, incluzând evident personalul auxiliar, infirmiere, brancardieri, medicii, asistentele. Deci absolut toate categoriile de personal, ştim foarte bine, au fost implicate în acești ultimi doi ani de zile în tot ceea ce a însemnat lupta cu pandemia COVID-19.

Daniela Petrican: Dar aţi avut vreo întâlnire preliminară cu responsabilii de la sănătate?
Gabriel Predica: A existat, într-adevăr, o întâlnire la care a participat inclusiv ministrul Alexandru Rafila, domnul ministru Budăi. A fost o întâlnire, din păcate, după apariția Ordonanței 130, celebra ordonanță "trenuleț", care prevedea o singură majorare salarială. E vorba de o pătrime dintr-o doime, ca să spunem așa, respectiv jumătate din ceea ce ar fi trebuit acordat în acest an şi doar pentru anumite categorii profesionale. Aceasta a fost nemulţumirea noastră. Întâlnirea respectivă fiind după apariția ordonanței, evident că nu am mai reușit, să spun aşa, să negociem modificările care ar fi putut fi cuprinse în această ordonanță. E motivul pentru care noi continuăm protestele şi sperăm să găsim, totuşi, o deschidere pentru o negociere vizavi de modificarea acestei ordonanţe într-un termen, să spunem, rezonabil, de timp, de aşa natură să ajungem în sfârşit, pentru că aş face o mică paranteză: în sistemul de sănătate şi în sistemul public în general, începând cu anul 2010, salarizarea se face pe acest principiu al amânării sau prorogării şi evident naşte, dincolo de, mă rog, suma de bani pe care salariaţii o încasează ca salariu, în acelaşi timp se nasc tot felul de frustrări în rândul anumitor categorii de personal, se nasc animozităţi şi aşa mai departe, tocmai pentru că niciodată, dar absolut niciodată, nici vechea lege a salarizării, nici actuala Lege 153 nu a fost pusă integral în aplicare.

Cătălin Cârnu: Dar ce înseamnă, până la urmă, salariul de bază, conform legii de care aminteaţi, 153 din 2017?
Gabriel Predica: Da, o scurtă explicaţie. La momentul la care legea a intrat în vigoare, începând de fapt cu luna martie 2018, medicii şi asistentele medicale au beneficiat de salariul de bază aferent anului 2022, anul 2022 fiind, de fapt, anul în care legiuitorul şi-a propus să aplice integral legea. Ulterior, au mai existat câteva categorii profesionale care au ajuns la nivelul acestui an cu salariile de bază, însă toate celelalte categorii profesionale beneficiau anual, începând cu anul 2019, de câte o pătrime, da, de-a lungul a patru ani, din diferenţa cât ar fi trebuit să aibă în 2022. Dacă avea salariul 2000 de lei la momentul 2018 şi trebuia să ajungă la 3000, ar fi trebuit, de exemplu, câte 250 de lei, să spunem, brut, în fiecare an, să îi fie majorat salariul de bază. S-a întâmplat, într-adevăr, în 2019, s-a întâmplat în 2020, numai că în 2021 nu s-a întâmplat acest lucru şi nici pentru anul 2022 prin această ordonanţă 130, de fapt s-a acordat doar 100 de lei din cei 200 de care vă spuneam, deci cam aceasta e o primă solicitare vizavi de componenţa salariului de bază.

Daniela Petrican: Dar plata gărzilor?
Gabriel Predica: În privinţa plăţii gărzilor, într-adevăr este singurul drept de care medicii nu beneficiază în mod echitabil sau în mod corect, întrucât gărzile nu sunt plătite la tariful orar aferent salariului de bază. Medicul astăzi lucrează norma de bază, cu un salariu de care vă spuneam mai devreme, cel din 2022, numai că tot ceea ce înseamnă gardă suplimentară, şi de obicei sunt cinci, şase, şapte, chiar şi mai multe gărzi pe care medicii le fac pe lună, tot ceea ce înseamnă gardă suplimentară nu este plătită la acest tarif al normei de bază, este plătită la un tarif cu mult mai mic decât norma de bază. Ei, aceasta este într-adevăr solicitarea în privește zona medicilor.

Cătălin Cârnu: Aveți o solicitare și privind nevoia de personal calificat în sănătate, o problemă pe care o cunoaștem și de care vorbesc inclusiv partenerii sociali, cam toți.
Gabriel Predica: Da, într-adevăr. De fapt, solicitarea noastră, această solicitare ar fi cumva componenta părții legate de Planul Național de Reziliență. Noi am solicitat, noi avem mai multe proceduri și strategii să spunem pe care le-am convenit în contractul colectiv de muncă sectorial cu Ministerul Sănătății. Toate aceste componente, spre exemplu, una dintre ele se referă la Sistemul Național de Monitorizare a Bolilor Profesionale, la auditul timpului de muncă și așa mai departe. Noi am încercat ca, împreună, evident în procesul de dialog social, împreună cu Ministerul Sănătăţii să creăm proceduri şi pârghii de aşa natură să ajungem să le implementăm în unităţile sanitare şi să fie utile, pe de o parte, managementului, dar, în acelaşi timp, să constituie şi pârghiile prin care o organizație sindicală îşi poate spune punctul de vedere. Şi, într-adevăr, sunt mai multe componente ale laturii profesionale, să spunem aşa, pe care noi le-am cuprins în acest contract colectiv de muncă şi pe care le vrem transpuse într-un timp cât mai rezonabil.