În România e încă "prea multă corupţie"

Radiografia sistemului de justiţie din România a arătat până acum suficiente îmbunătăţiri, dar şi destule rămâneri în urmă.

Şi raportul DNA, şi cel al CSM, cel al Ministerului de Interne, dar şi cel al ministerului justiţiei au marcat o creştere calitativă a activităţii, alături de creşterea numărului de cazuri cercetate.

Insuficient însă pentru a putea vorbi de instituţii complet reformate şi eficiente şi care să aducă mulţumire şi instituţiilor europene ce monitorizează justiţia din România.

Iar la această concluzie au ajuns şi specialiştii organizaţiilor non-guvernamentale care analizează domeniul.

Experţii Societăţii Academice Române, în raportul anual prezentat vineri, spun că în România e încă prea multă corupţie, lucru de care s-ar face vinovat statul şi instituţiile sale.

Conform raportului SAR, corupţia are la bază puterea discreţionară, resursele financiare şi lipsa de constrângeri legale.

Contractele cu statul, cele mai profitabile

Contractele cu statul, susţin realizatorii studiului, sunt cele mai profitabile.

Firmele care obţin contracte cu statul pentru construcţie, întreţineri de drumuri, deszăpeziri, lucrări publice sau în domeniul energiei, au înregistrat rate ale profitului de 30-40%.

Ca exemplu a fost prezentată situaţia companiei Hidroelectrica.

În 2009, aceasta a pierdut cel puţin 200 de milioane de euro, vânzând curent unor intermediari mai ieftin decât i-ar fi permis piaţa.

"Am coordonat un grup de lucru ad-hoc la nivelul aparatului propriu de lucru al primului ministru, tocmai cu scopul de a igieniza bugetele companiilor de stat. Concluzia este că a fost un sat fără câini, că abuzurile şi încălcările nu doar ale raţiunii economice, ci chiar juridice sunt fapte reale, aceste corecţii le-am solicitat chiar cu riscul de a amâna aprobarea acestor bugete şi acest prim efort s-a făcut în anul 2011.

"De acord, cu foarte multă întârziere. Corupţia la nivelul companiilor de stat este ridicată, risipa în cazul societăţilor cu capital majoritar de stat este reală", a declarat Andreea Vass.

Corupţia crează sărăcie

Andreea Vass a mai spus că, în ciuda părerii generale că sărăcia duce la corupţie, corelaţia este de fapt inversă.

Corupţia cauzează sărăcie pentru că ineficienţa sistemelor creşte odată cu corupţia.

Prezent la dezbaterea care a urmat prezentării raportului SAR, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat că situaţia în care se află România are rădăcini în societate.

"Până la urmă, toată discuţia asta cu instituţii, cu stat, ş.a.m.d., se reduce la calitatea oamenilor. Nu are cum să fie mai bună clasa politică decât este populaţia, nu are cum să fie mai bună clasa antreprenorială decât este populaţia, n-au cum să fie mai buni poliţiştii decât populaţia, n-au cum să fie mai buni profesorii decât populaţia, n-au cum să fie bancherii mai buni decât este populaţia", a afirmat economistul şef al BNR.

Rata de ocupare a populaţiei de vârstă activă este de doar 60%.

Un alt capitol al raportului a vizat criza de pe piaţa muncii.

Chiar dacă şomajul în România este mic în comparaţie cu alte ţări, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, rata de ocupare a populaţiei de vârstă activă este de doar 60%.

Unul dintre obiectivele anunţate de autorităţi este reducerea numărului de persoane care lucrează la negru, adică fără forme legale.

Una dintre soluţii, susţin reprezentanţii guvernului, este flexibilizarea relaţiei dintre angajat şi angajator prin modificarea Codului Muncii.

Discuţiile pe această temă durează de luni de zile.

Însă preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, susţine că impozitarea excesivă a muncii din România este principala problemă:

"Când 43% e impozitarea muncii şi 16% e impozitarea capitalului, ia ghiciţi ce face orice mic patron întreprinzător. Vrea să plătească 16%, surpriză!"

Consilierul economic al premierului, Andreea Vass, susţine că estimările guvernului indică un număr de peste 1,5 milioane de persoane care muncesc la negru.

Între soluţiile propuse de raportul SAR la capitolul crizei forţei de muncă este şi reforma educaţiei.

Rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani este de peste 20%, de trei ori mai mare decât rata medie a şomajului din România.