În România, "3,4 milioane de persoane lucrează la negru"

Aproximativ un milion de persoane din cele aproape 3,4 milioane care lucrează la negru sau la gri în România nu ştiu că au un contract de muncă pentru care nu se plătesc contribuţiile sociale.

Un studiu realizat de Blocul Naţional Sindical relevă că titularii cred că au contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, dar nu pot face dovada.

De asemenea, trei din patru angajaţi în asemenea condiţii se aşteaptă să aibă asigurări de sănătate şi de pensii, însă în realitate nu vor beneficia de serviciile de securitate socială cât timp nu lucrează în sectorul formal.

Concluzia desprinsă de specialiştii care au întocmit studiul este că o intervenţie fermă din partea instituţiilor de control ar conduce la o creştere a ratei ocupării până la 75 de procente, pragul stabilit de Strategia Europa 2020 şi asumat de România.

Probabilitatea ca tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani şi adulţii de peste 55 de ani să lucreze în sectorul informal este mai mult decât dublă faţă de cazul persoanelor de vârstă medie, se mai arată în studiu.

România merge "într-o direcţie greşită"

"România merge într-o direcţie greşită, 3,4 milioane de persoane muncind la negru, fapt care duce la pierderea anuală a 6% din PIB", a declarat marţi preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.

Soluţiile propuse de sindicate pentru combaterea muncii la negru se referă la creşterea salariului minim pe economie şi reducerea contribuţiei pentru asigurările sociale.

Sindicatele susţin că este necesară, de asemenea, introducerea unui sistem modern de administrare a pieţei muncii şi finalizarea unui program informatic care vizează investiţiile făcute în România.

Variantele sindicale sunt cuprinse într-un document care va fi prezentat factorilor în drept.

"Documentul va fi pe masa primului-ministru, pe masa ministrului muncii, a ministrului de finanţe, pe masa preşedintelui şi noi credem că e normal şi firesc să avem în regim de urgenţă o discuţie cu cei care decid în această ţară pentru a stabili împreună - guvern, patronate, sindicate - o listă de priorităţi pentru piaţa muncii din România.

"Trebuie să evaluăm împreună nevoia de finanţare a pieţei muncii din România, cu măsuri concrete care să ducă la diminuarea în mod semnificativ a procentului celor ocupaţi în economia informală, tocmai pentru a scădea gradul de vulnerabilitate, de sărăcie a indivizilor, a cetăţenilor şi nu în ultimul rând de a reechilibra bugetul", a declarat Dumitru Costin.

Creştere "artificială a numărului de contracte colective"

În ceea ce priveşte declaraţia primului-ministru, Emil Boc, privind creşterea numărului contractelor colective de muncă, Dumitru Costin a afirmat că multe dintre acestea nu sunt contracte noi ci contracte reînregistrate.

"Primul-ministru se referă la înregistrarea a 600.000 de contracte de muncă după data de 1 mai. Am încercat să explic că discutăm despre un cumul de factori. Este pentru prima oară când au existat acte de control integrate la care au participat în afară de inspectorii de muncă, de inspecţie a muncii, au participat şi ANAF, Gardă Financiară, Poliţie, deci a fost un control multidisciplinar, s-au diminuat şansele de a avea portiţe pentru angajatori.

"Acest gest, acest act de control şi intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii s-au suprapus exact peste sezonul estival şi să nu uităm că există prevederi în Codul Muncii actual, în noul Cod al Muncii care au obligat angajatorii să modifice contracte de muncă aflate în vigoare şi să le reînregistreze. Deci grosul acestor contracte vine din zona de reînregistrare", a declarat Dumitru Costin.

Concluziile anchetei făcute de Blocul Naţional Sindical arată că piaţa muncii va avea un nou val de tineri extrem de vulnerabili, fără o educaţie solidă, care vor avea nevoie în sistem de urgenţă de consiliere şi calificare.