În luna mai, Ministerul Finanțelor și BNR au înființat o celulă de criză pentru plata salariilor

Majorarea TVA și accizelor, dar și extinderea bazei de plătitori pentru contribuția la sănătate reprezintă principalele modificări fiscale care se vor aplica începând de mâine, 1 august, iar pentru pensionari se va introduce și obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate de 10% veniturile din pensii pentru partea ce depășește suma lunară de 3.000 de lei aferent fiecărui drept de pensie. În plus, guvernul va încerca să identifice fonduri suplimentare la rectificarea bugetară de luna viitoare pentru a continua cât mai multe proiecte de investiții locale prin programul Anghel Saligny. Deficitul fiscal al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 și 6,1 în 2026 dacă vor fi implementate integral toate cele trei pachete de măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan, cel puțin așa evidențiază ultimul raport al Agenției de rating Moody's, care avertiza recent că orice deviere la planul asumat ar putea duce la o scădere a ratingului de țară. Sunt teme suficiente și arzătoare pe care le discutăm alături de invitatul "Apelului matinal", profesor universitar Daniel Dăianu, președinte Consiliului Fiscal, invitatul "Apelului matinal", cum spuneam. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Înainte toate, erau într-adevăr necesare și urgente aceste măsuri fiscale sau, cine știe, poate altele?
Orice om lucid realiza că lucrurile nu mai puteam să continue așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, cu un deficit care în 2024 a depășit 9% din PIB. V-aș mai da, dumneavoastră și ascultătorilor, un indiciu care este mai mult decât grăitor: în 5 mai s-a constituit o celulă de criză formată din conducerea Băncii Naționale a României și conducerea Ministerului de Finanțe care să permită bugetul României, statului român, să securizeze și să asigurăre plata salariilor și a pensiilor. A fost un eveniment, nu este cunoscut de foarte multă lume, nu a fost mediatizat, dar care exprimă foarte bine situația bugetului public al României. Nu este ușor să explici cetățenilor relația foarte tensionată cu finanțatorii externi, care nu pornește de la capricii ale celor care finanțează deficitul bugetar, refinanțează datoria publică, ci pur și simplu situația foarte ingrată a României în privința deficitului bugetar. Noi nu avem o datorie publică încă copleșitoare, este mult sub media datoriei publice în Uniunea Europeană, însă deficitul este fără egal și când spun fără egal, nu mă refer la peisajul economic al Uniunii Europene, este foarte mare în raport cu ce observăm în economia globală. Avem dificultăți foarte mari în a asigura finanțarea acestui deficit bugetar și atunci când unii membrii ai guvernului arătă cu degetul la Comisia Europeană, că sunt negocieri foarte dificile cu cei de la Bruxelles, eu zic că nu este suficient și nici nu este cazul să fie blamată Comisia Europeană, pentru că starea finanțelor publice, starea bugetului public din România, își are originea în erori mari în politica macroeconomică și acum nu avem ce să facem. Și să recurg... Voiaţi să mă întrebaţi ceva, vă rog.
Dumneavoastră spuneați că nu e ușor să explici cetățenilor, dar de ce nu ni s-a explicat tuturor și ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, de exemplu?
Au fost voci, poate nu destul de sonore, însă, vedeți dumneavoastră, există o logică a politicului care uneori poate să o ia, să deraieze foarte mult de la ceea ce indică raționalitate. Am avut rundele de alegeri și au fost erori în politica economică, sunt oameni care nu au înțeles cât de important este să se asigure cât de cât echilibrul în finanțele publice. S-a dat în stânga și în dreapta și ceea ce ai dat acum este foarte greu să iei și această realitate este evidențiată de istoria economică a lumii. Trebuie să ai tăria, fiind la guvernare, să aperi bugetul public, să spui: nu putem să dăm mai mult, nu putem să oferim oamenilor mai mult decât... Chiar dacă ne dăm seama că adesea este nevoie să dai mai mult cetățenilor, dar nu avem de unde. Mai este un aspect care nu este poate subliniat destul în analizele publice, nu numai că avem un deficit bugetar foarte mare, dar balanța externă a România este puternic dezechilibrată, ceea ce numim deficitul de cont curent, care este o balanță a intrărilor și ieșirilor de fonduri. Noi ne finanțăm masiv de pe piața externă și dacă avem sincope în această finanțare, lucrurile pot să devină și mai grave. Așa cum am avut, sigur, analogia nu este poate cea mai bună, dar este la îndemână - 2009-2010, când piețele internaționale au înghețat, nu numai pentru România, ci ironia situației de atunci este că nu aveam o datorie publică foarte mare, era în jur de 12-13% din PIB, în timp ce acum s-a apropiat de 60% din PIB. M-ați întrebat de ce cei care au guvernat au făcut cum au făcut.
Pentru că nu au dat de la ei, e simplu.
Este vorba și despre logica politicului pe care am evocat-o, este vorba și despre incompetență. Și acesta este un adevăr. Și nu au înțeles ce înseamnă constrăngerea externă, faptul că acești bani care ne vin de afară, nu reprezintă un flux în perpetuitate. Deci așa ceva nu există. Nici apartența la Uniunea Europeană nu te poate ocroti suficient. Este drept, fiind stat membru al Uniunii Europeane, România nu are cum să dea faliment și nu va da faliment, dar suferințele sunt foarte, foarte mari când ajungi la o limită, atunci când finanțarea nu poate să fie obținută fără niște condiționalități foarte, foarte stricte, așa cum s-a întâmplat și în 2009-2010, vă aduceți aminte.
Da, au fost o periodă...
A operat o troică Fondul Monetar, Banca Mondială, Uniunea Europeană și a fost foarte greu pentru cetățenii români. Există în vorba populară, cum să spunem, unde nu e capul, e vai de picioare. Capul, nu al cetățenilor, nu mă refer la cetățeni, capul celor care au condus România în anii din urmă.
Domnule profesor, dar ca să punctăm, credeţi că aceste măsuri anunţate şi cele care vor mai veni, vor putea remedia bugetul, deficitul de cont curent de care aminteați?
Execuția bugetară în acest an nu este, să spunem, îmbucurătoare. Deficitul bugetar, dacă nu s-ar lua măsurile care deja au fost anunțate, cele care vor urma, ar putea să fie aproape de cel de anul trecut. Deci tot în jur de 9 % din produsul intern. Este foarte mult. Măsurile, primul pachet de măsuri poate să îndrepte deficitul, să îndrepte către 8 % din produsul intern brut, dar este un mare semn de întrebare ce se va întâmpla cu dorita diminuare a unor cheltuieli publice. În acest an este și foarte dificil să se realizeze o corecție semnificativă a deficitului bugetar de la nouă către opot și întrucât operează aceste măsuri numai pentru cinci luni. Anul viitor este, să spunem, anul care, este cel care va defini amploarea corecției deficitului bugetar și este posibil, așa cum ați anunțat în debutul dialogului nostru, ca să ne ducem cu deficitul către 6 % din produsul intern brut. Adică la finele lui 2026 să ajungem la acel nivel, după care efortul de corecţie va continua, însă sperăm că sub auspicii mai favorabile. Important este ca România să nu fie retrogradată, în privința riscului suveran. Să avem stabilitate, totuși, politică. Nu întâmplător, în pofida, să spunem, gâlcevii între /.../, totuşi, coaliţia caută să rămână. România este judecată nu numai prin prisma unor indicatori economici. Este judecată și situația politică a țării, fiindcă întotdeauna când există dezordine politică, tensiuni foarte mari, mersul economiei este afectat.
Şi, totuși, scumpirile care sunt anunțate de mâine, 1 august, vor fi evidente?
Sigur că da. Şi ele sunt anticipate. Oamenii pe bună dreptate sunt foarte nemulțumiți. Și o spun cu mare părere de rău, pentru că aceste scumpiri afectează mai ales cetățenii cu venituri foarte modeste, mici, pentru că acest pachet are o dimensiune, să spunem, regresivă, adică cei cu venituri mai mici sunt afectați. Suntem într-o situație, într-adevăr, aproape fără ieșire. Nu puteau fi evitate măsuri dureroase. În anii următori nu știu ce se va întâmpla. Eu sunt adept al impozitării progresive, care îmi se pare mult mai corectă, din punct de vedere social, politic, etic și chiar ar aduce venituri la bugetul public. Însă reclamă ca în societatea românească să domine mai puțin ideologia, ipocrizia, cinismul, solidaritatea înțeleasă foarte strâmb. Deci va trebui să corectăm multe în societatea românească, așa cum și reforma statului vedem toți cât de dificilă e, pentru ea nu se face prin intermediul unor decrete și hotărâri în guvern. Ai nevoie și de legi, de acte normative care să facă posibilă o reformă a statului, astfel încât să nu fie dezavuat ceea ce numim statul de drept.
O reformă a statului despre care se tot vorbește, dezechilibre sunt peste tot în societate. Mai am o curiozitate, însă, ca președinte al Consiliului Fiscal: acum, în iulie 2025, lucrați cu o parte sau cu oamenii cu care ați colaborat și în urmă cu un an, când era alt guvern? De curiozitate.
Când spuneți a colabora cu o parte, noi colaborăm cu orice guvern /.../.
Nu, nu, dar între cei care reprezentau guvernul anul trecut, mai sunt și acum sau printre cei de acolo?
În fond, PSD, PNL, au oameni în guvern care au fost și în guvernul, să spunem, precedent.
Sunt şi atunci, sunt și acum și ei trebuie, practic, să găsească soluții pe care atunci, nu știu, nu le-au găsit sau nu au vorbit despre ele, corect?
Nu că nu au vorbit, erorile au fost comise, au fost decizii colective, au fost decizii greșite, acum trebuie nu să repari, că nu este vorba de a repara, nu ai cum să repari, ce trebuie să faci acum este să faci corecții pentru o situație extrem de dificilă când vor fi daune colaterale, important este să încercăm să limităm aceste daune colaterale, dar ele vor fi...
Cu siguranță, dar eu încercam să aflu dacă cei de anul trecut fac anul acesta corecțiile, adică dacă au rămas tot ei. E simplu.
Deciziile sunt luate la nivelul guvernului, de către cel care conduce, în primul rând și de principalii colaboratori.
Așadar, politicul.
Totdeauna, nu putem să punem pe pilot automat, nu putem să înlocuim oamenii politici cu algoritmi, cu roboți, așa ceva nu există.
Nu. Dar ne-ar putea ajuta inteligența artificială, sau măcar am putea profita, nu?
Inteligența artificială, să știți că nu am ajuns încă la stadiul în care inteligența artificială poate să /adopte/ decizii politice de vârf şi vedeţi şi dumneavoastră ce nenorociri se întâmplă în lume, cauzate nu numai de natură, ci decizii politice adoptate de oameni care, în mod nu neapărat întâmplător, au ajuns la vârful unor guverne și care strică foarte mult.
Ar merita să mai discutăm, evident, despre ceea ce înseamnă politica financiară în lume, mai ales că am citit ultimele veşti pe agențiile de specialitate. Statele Unite ale Americii se simt bine, deși a fost luat în derâdere Donald Trump la începutul anului. Dar vă mulțumesc pentru discuția pe care am purtat-o. Așteptăm și cel de-al treila plan de măsuri și poate atunci vom putea trage și alte concluzii.
Şi eu vă mulțumesc pentru invitație.
Invitatul "Apelului matinal" de astăzi, profesor universitar Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Dacă nu știți, vă spunem noi, de la "Matinal", Consiliul Fiscal este un organism guvernamental din România creat în vara anului 2010, care are rolul de a consilia autoritățile în vederea asigurării unui buget sănătos.