În cazul dronelor de la frontiera cu Ucraina „este nevoie de o reacție rapidă” din partea UE

România solicită sprijinul Uniunii Europene după recentele incidente în care mai multe bucăți de drone au căzut pe teritoriul țării, oamenii din zonele afectate fiind speriați, unii luând chiar decizia să părăsească propriile localități. În aceste condiții, în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a cerut fonduri europene pentru protejarea granițelor Uniunii și acordarea de asistență și ajutoare comunităților din zonele de frontieră aflate în pericol din cauza războiului din Ucraina.

Discuțiile vin în condițiile în care, astăzi, în Parlamentul European de la Strasburg, președinta comisiei, Ursula von der Leyen, va susține și discursul anual privind starea Uniunii Europene, iar invitatul "Apelului matinal" de astăzi este chiar europarlamentarul Victor Negrescu. Aveţi vreun răspuns primit la solicitările făcute în plenul Parlamentului European până acum?

Victor Negrescu: În primul râmd este foarte important să adresăm această problemă direct, acolo, la nivelul instituțiilor europene, pentru că este important ca partenerii noștri europeni să conștientizeze situația pe care o traversează cetățenii români care trăiesc la frontiera cu Ucraina. Acum avem această situație în Delta Dunării, dar cu siguranță situații similare le întâmpinăm și în alte zone de frontieră, unde persoanele se confruntă cu o situație nemaiîntâlnită, nu doar prin prisma atacurilor, dar și prin prisma tensiunilor aflate la frontieră, dificultăților de a atrage investiții în zonă, dificultăţilor de a-şi continua activitățile economice și de aceea este nevoie ca această problematică să fie tratată în ansamblu, la nivelul Uniunii Europene. Asta am și spus în discursul meu, este nevoie de o reacție rapidă, e nevoie ca tratatele europene să fie respectate și trebuie să vă spun, așa, cu părere de rău, pentru că sunt un pro-european convins, m-aș fi așteptat ca executivul european să aibă o reacție mult mai vocală, mai vizibilă în această privință. Însă să știți că nu doar declarăm, eu am depus o serie de amendamente la bugetul pentru anul viitor, în mod special pe componenta de protejare a frontierelor, și ne aflăm acum în prezent în negocieri cu privire la respectivul buget și previziunile sunt pozitive, adică vorbim de o creștere de câteva sute de milioane de euro la această componentă de protecție a fronterelor şi sper ca o bună parte din bani să ajungă chiar către acele comunități care astăzi au nevoie de sprijin european.

Daniela Petrican: Dar în ce măsură credeți că țara noastră va primi totuși un mesaj de susținere și, evident, sprijin din partea liderilor europeni?
Victor Negrescu: Da, eu mă aştept ca în discursul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să existe o referinţă clară la România şi în raport cu ceea ce întâmpinăm astăzi, aceste dificultăţi, aş spune chiar greutăţi, pentru că este nevoie de un mesaj de solidaritate cu țara noastră și cu populația României, pentru că totuși am depus eforturi consistente și pentru a sprijini Ucraina, dar și pentru a face față tuturor provocărilor de ordin economic și, mai mult decât atât, sper să avem și un mesaj constructiv, în sensul în care mă aștept din partea președintei Comisiei Europene să vină, de ce nu, cu o perspectivă clară în ceea ce înseamnă aderarea la spațiul Schengen. Eu aș vrea chiar o dată certă, pentru că este timpul să vedem din partea partenerilor noștri europeni mai multă susținere, mai multă claritate și sunt convins că împreună cu aceștia putem să oferim românilor această perspectivă concretă în ceea ce înseamnă viitorul european al României.

Cătălin Cîrnu: Solicitările de care vorbiți și pe care le faceți vizează mai ales alocarea de fonduri suplimentare în cadrul bugetului european pe anul viitor. În acest moment cum arată proiecțiile, în acest moment, raportându-ne la bugetul european?
Victor Negrescu: Da, sunt multe disicuții privind bugetul pe anul viitor și trebuie să spunem că, în contextul pe care îl traversează Europa, resursele pe care le avem în comun sunt limitate, nu sunt suficiente pentru toate nevoile pe care le avem și chiar se discută despre revizuirea bugetului pe termen lung european. Dar dincolo de aceste discuții extrem de complexe și importante pentru România, pentru că ne afectează direct, noi căutăm totuși să găsim soluții de finanțare pentru țara noastră și am reușit deja, la acest stadiu al negocierilor, să obținem finanțări suplimentare pentru protecția frontierelor, să obținem finanțări suplimentare pentru tot ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii și rutiere, și portuare, și feroviare pentru zonele frontaliere, și acest subiect a fost chiar discutat în spațiul public din România, și e important să reușim o alocare suplimentară. Am reușit să obținem fonduri suplimentare pentru zona de agricultori și în mod special pentru tineri fermieri și sunt convins că aceste surse ne pot fi utile. De altfel, România, chiar dacă avem această situație dificilă la frontierele noastre, a beneficiat de suport european consistent. Vorbim de zeci, chiar sute de milioane de euro pe care România i-a primit ca și suport pentru eforturile pe care le-a făcut. Dar cu siguranță nu sunt suficiente aceste resurse și ne trebuie mai multe. De aceea trebuie să fim vocali la Bruxelles, la Strasbourg, la nivelul discuțiilor cu partenerii noștri internaționali, pentru că e nevoie de un efort colectiv. România face ce trebuie, dar are nevoie ca toată lumea să se unească pentru a face față acestor provocări.

Daniela Petrican: Exact. Suntem vocali?
Victor Negrescu: Cred că nu suntem suficient de vocali pe aceste subiecte. Este evident că România, așa cum spuneam și mai devreme, a făcut, cum spuneam, tot ceea ce trebuie și este important să continuăm în aceeași direcție. Însă trebuie să spunem lumii întregi ceea ce face România. De multe ori, în discuțiile cu parteneri internaționali, aceștia cunosc mai mult ceea ce face Polonia, de exemplu, spre Ucraina, deși România depune un efort consistent. Marea majoritate a suportului logistic oferit Ucrainei trece prin România. Suportul oferit refugiaților a fost unul consistent. România joacă un rol central în ceea ce înseamnă securizarea Mării Negre. Deci cred că aceste lucruri trebuie să fie cunoscute. Ne trebuie un pic mai mult PR. Și aici am văzut, da, din ce în ce mai mult oficialii români, oficialii guvernamentali care comunică în presa internațională. Aceasta este calea și sper ca în perioada imediat următoare, brandul României, reputația României să crească și lumea să conștientizeze că chiar face foarte multe și e nevoie de sprijin pentru statele aflate în prima linie, în cazul de față, evident, vorbim de țara noastră, România.

Daniela Petrican: Și pentru că tot vorbeați de sprijin, fermierii români vorbesc acum de proteste, la fel ca și cei europeni și continuă să ceară de asemenea sprijin în condițiile importului de cereale din Ucraina. Este posibil un acord pe această temă sensibilă?
Victor Negrescu: Urmează ca la finalul acestei săptămâni Comisia Europeană să prezinte o soluție în ceea ce înseamnă situația fermierilor români. Eu chiar ieri seară am intervenit în dezbaterea din Parlamentul European pe acest subiect, la care a participat chiar comisarul pentru agricultură, și am solicitat crearea unui mecanism european, un mecanism european care, pe de o parte, se asigură că acele grâne care pleacă din Ucraina ajung acolo unde este nevoie, la adevărații beneficiari din țările în curs de dezvoltare, adică să facă tot: de la transport până la verificarea calității produselor, de la producători, practic, până la consumatori, să evităm, nu știu, intervenția unor traderi mai lacomi care profită de această situație și, în aceeași manieră, am cerut să existe fonduri suplimentare pentru fermieri. România a beneficiat de aproximativ 40 de milioane de euro pentru fermierii săi, însă este clar că sunt sume insuficiente comparativ cu nevoile generate de acest context, pentru că situația este fără soluții aș putea spune. Trebuie să ajutăm Ucraina să-și exporte produsele, pentru că dacă nu o facem, economia Ucrainei se prăbușește și poate chiar pierd războiul. De cealaltă parte, să protejăm fermierii români care au nevoie să își desfășoară activitatea într-o piață liberă care nu este afectată de poate prețuri mai joase decât cele care ar fi trebuit pentru astfel de produse.

Cătălin Cîrmu: Da, din câte înțeleg, echilibrul ar trebui găsit. Mai avem o singură temă, pentru că tot sunteți mereu prezent la Bruxelles sau la Strasbourg. Bulgarii vorbesc ceva mai mult. Credeți că este posibil un acord între Bulgaria și România pentru eliminarea controalelor la punctele de frontieră dintre cele două țări, în absența primirii noastre în Schengen?
Victor Negrescu: Eu cred că trebuie să forțăm intrarea în spațiul Schengen anul acesta și există mai multe ferestre de oportunitate în această direcție, fie în octombrie, fie mai degrabă în luna decembrie, când are loc un consiliu de Justiție și Afaceri Interne, unde se adoptă astfel de decizii. Urmează în toamna acestui an alegeri în Olanda. Dacă forțele pro-europene vor câștiga respectivele alegeri, automat va rămâne doar Austria împotriva României și Bulgariei. Dar da, pe lângă aceste aspecte, cu siguranță România și Bulgaria pot să-și întărească colaborarea și cooperarea și pe zona de protecție și de securizare a frontierelor. Și asta o facem deja. Să știți că România oferă suport tehnic bulgarilor, pentru că ei au avut mai multe greutăți în a securiza frontierele. România este deja prezentă acolo și orice soluție care ne poate ajuta să circulăm mai liber în regiunea noastră poate fi doar de bun augur.