În 2025, Guvernul a luat primele măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

Susţinut de o coaliție formată din PSD, PNL, USR și UDMR, guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, guvern ce dispune de 16 ministere și 5 vicepremieri, a intenționat încă de la învestire să vină cu reforme structurale, care să reechilibreze bugetul de stat, să oprească cheltuirea inutilă a banului public, să faciliteze accesul cetățenilor la serviciile publice și totodată să redea încrederea populației în instituțiile statului, la nivel local și central.

Noul cabinet trebuie să țină cont și de situația fiscală dificilă în care se regăsește România, marcată de un deficit bugetar record, autoritățile române, angajându-se să închidă acest an fiscal cu un deficit de 8,4% din PIB, țintă convenită cu Comisia Europeană, tocmai pentru a nu fi suspendate importante fonduri europene.

Iar anul viitor acest deficit ar urma să scadă cu 2%, pentru ca până în 2030 România să ajungă la 3% din PIB deficit bugetar.

Pentru realizarea țintelor propuse, guvernul a venit succesiv cu o serie de pachete legislative. S-a început cu măsuri de consolidare fiscală și de austeritate, măsuri care au urmărit atât creșterea veniturilor la bugetul de stat, prin creșteri de taxe și impozite, prin introducerea sau ajustarea CASS pentru diferite categorii de cetățeni, inclusiv pensionari, cât și reducerea cheltuielilor bugetare prin măsuri de restructurare a aparatului bugetar și de eficientizare a cheltuielilor.

Premierul Ilie Bolojan a precizat în mai multe rânduri că toate acestea au ca obiectiv evitarea unei crize bugetare și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen lung.

În cel de-al doilea pachet, eforturile s-au concentrat pe acele modificări fiscale aplicabile de anul viitor. Astfel, până la finalul acestui an, consiliile locale trebuie să decidă nivelul taxelor pe clădiri și terenuri pentru a-și crește veniturile proprii, astfel încât să poată participa activ la proiectele cerute la nivel local de populație, fără a mai depinde în totalitate de banii de la bugetul de stat.

Este prevăzută totodată creșterea taxelor pentru autoturismele persoanelor fizice. Tot în acest pachet au fost incluse și măsuri de restructurare a administrației la nivel local, funcțiile de conducere să aibă mandate limitate, dar să fie introduse și criterii mai stricte de evaluare a performanțelor angajaților.

Alte măsuri din pachet au vizat reforma pensiilor speciale, cu accent pe pensiile magistraților. Prin acest proiect, premierul își propunea să elimine câteva anomalii pentru a asigura sustenabilitatea bugetară și echitatea socială.

Pe de altă parte, reforma este și o condiție esențială pentru deblocarea tranșelor de plată din PNRR, pentru că fără aceste modificări România riscă să piardă fonduri europene importante.

Astfel, proiectul pe care guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din salariul net și toate acestea să se facă într-o perioadă de tranziție de 15 ani.

Iar în data de 2 decembrie a fost a doua tentativă a executivului de a trece legea prin Parlament, după ce prima variantă a fost invalidată de Curtea Constituțională.

De altfel, Curtea a fost din nou sesizată de ICCJ și urmează să se pronunțe asupra constituționalității noii legi în data de 28 decembrie.

Tot în această lună au fost finalizate discuțiile în coaliție și pentru cel de-al treilea pachet de măsuri, care, dacă inițial urmărea o reducere a numărului de angajați în administrația centrală, în urma negocierilor s-a ajuns doar la o reducere cu 10% a cheltuielilor, fără a afecta nivelul salariilor de bază.

Și reorganizarea unor companii de stat cu un management defectuos se află tot în acest pachet, companii care de-a lungul anilor au adunat datorii imense.

Guvernul a stabilit deja o listă prioritară de 21 de companii de stat care vor fi analizate pentru listarea la bursă, reorganizare sau chiar lichidare.

Alte măsuri au în vedere interzicerea la stat a cumulului pensie-salariu, descurajarea pensionării anticipate și reorganizarea ANAF, inclusiv prin modernizarea metodelor de colectare a taxelor. În cele șase luni de guvernare, prin tot ce s-a făcut, abordarea actualului cabinet a fost una de austeritate, cu măsuri fiscale și reforme administrative dure, totul bazat pe o stabilitate politică fragilă în cadrul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR.

Și nu de puține ori, măsurile premierului au fost blocate de unii parteneri de guvernare.

Deci, un guvern criticat de opoziție, dar și de anumite categorii ale populației, nemulțumite mai ales în ceea ce privește creșterea taxelor pe proprietate, dar și de refuzul de a majora salariul minim, așa cum sindicatele au cerut-o de la 1 ianuarie.