Impozitul pe cifra de afaceri, pro şi contra

Impozitul pe cifra de afaceri poate fi aplicat la o firmă care nu creează valoare adăugată, nu are lanţuri multe de producţie, a declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, acesta dând ca exemplu restaurantul, birtul sau firma mică.

"Un alt caz despre importanţa dezbaterii, o dezbatere serioasă, nu o descurajare prin acuzaţii de la început: "impozitul pe cifra de afaceri este o catastrofă", o dezbatere serioasă, să spună cum se poate împăca impozitul pe cifra de afaceri cu TVA-ul.

Că şi TVA-ul este tot un impozit pe cifra de afaceri, numai că pe valoare adăugată.

Păi, de fapt, dăm verdicte şi nu dezbatem ?

Ieri am fost năvălit la o conferinţă de presă pe probleme monetare despre probleme fiscale.

Zic: "Dar de ce nu discutaţi cu specialiştii din Finanţe?"

Aceasta este puterea dialogului şi a acestor dezbateri pe care am venit aici să le aud.

Impozitul pe cifra de afaceri merge la o firmă care nu creează valoare adăugată, nu are lanţuri multe de producţie.

Nu ?

E la primul rând, acolo jos.

Cumpără ceva şi vinde altceva.

Un restaurant, un birt, o firmă mică.

Nu începi să iei mai multe produse şi...

Ce facem, îi impozitezi pe toţi ?

Aceasta a fost marea revoluţie a TVA-ului şi diferenţierea între impozitul pe vânzări, cum se numeşte în Statele Unite, şi TVA-ul din România", a explicat Mugur Isărescu, la o conferinţă de specialitate.

Guvernatorul BNR a afirmat luni că ideea impozitului pe cifra de afaceri nu ar fi plecat de la reprezentanţi ai BNR, iar presa ar trebui să caute răspunsul la Guvern.

De asemenea, acesta a afirmat că toată amplitudinea care s-a dat acestei speculaţii i se pare ''una politică".