Igiena precară "poate provoca boli grave"

Doar 72% din populaţia României are acces la reţeaua de salubritate, românii fiind astfel mai expuşi în faţa viruşilor şi microbilor.

În 1990 în jur de 71% la sută din români aveau acces la salubritate, procent ce a crescut cu doar la 1 la sută în 20 de ani potrivit unor date ale Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, într-un comunicat de presă transmis miercuri de Mediafax.

Specialiştii avertizează asupra bolilor provocate de lipsa igienei în România, trei romani din 10 fiind expuşi în orice moment la pericolul microbilor şi virusurilor care pot provoca boli grave, uneori chiar mortale.

Cauza o reprezintă, în primul rând, lipsa accesului la reţeaua de salubritate şi, prin urmare, lipsa unei igiene corespunzătoare: 28 la sută din populaţia româniei nu are în prezent acces la reţeaua de salubritate.

Una dintre cele mai grave boli provocate de lipsa condiţiilor de igienă este diareea infecţioasă, boală care la nivel mondial ucide mai mulţi copii decât o fac HIV-SIDA, malaria şi pojarul la un loc.

Diareea infecţioasă anual ucide la nivel mondial 1,4 milioane de copii ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, 4.000 de copii mor în lume din cauza diareei infecţioase sau că, la fiecare 20 de secunde, un copil moare din cauza acestei boli.

În România, mortalitatea cauzată de diareea infecţioasă este de patru ori mai mare decât în Bulgaria şi de două ori mai mare decât în Ungaria.

"Cum educaţia eficientă se face în primul rând prin exemplul personal, este important să conştientizăm cât de mult contează păstrarea igienei personale, dezinfecţia casei sau a mediului în care ne desfăşurăm activitatea. În felul acesta contribuim la menţinerea sănătăţii noastre dar şi a celor din jur", spune dr. Corina Zugravu, medic primar igienă şi alimentaţie de la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

Bolile foarte grave pe care le poate cauza igiena precară sunt, de cele mai multe ori, greu de tratat, iar în plus, sunt foarte costisitoare.

Femeile din România ajung să trăiască în medie 77 de ani, cu 5 ani mai puţin decât media europeană care este de 82 de ani.

La barbaţi, speranţa medie de viaţă este de 69 de ani, faţă de media europeană, de 76 de ani, conform datelor Comisiei Europene.