Hram la Mănăstirea Secu

La Mănăstirea Secu, din ţinutul Neamţului, luni, de ziua ''Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul'', este sărbătorit hramul aşezământului.

Slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Sărbătoarea de la Secu va continua şi în cursul serii, când sunt prăznuiţi Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, ale cărui moaşte se află în interiorul mănăstirii şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, canonizat în 2008, pe 5 iunie, alături de alţi sfinţi nemţeni.

Se aminteşte că Mănăstirea Secu face parte din salba de lăcaşuri sfinte ce împodobesc Ţinutul Neamţului, fiind situată la aproximativ 22 km de oraşul Târgu Neamţ, pe valea pârâului Secu, ce se deschide în stânga şoselei care duce spre Pipirig şi Poiana Largului.

Ea îşi are începuturile în veacul al 14-lea, cand, potrivit legendelor, un grup de sihaştri condus de Zosim (sau Zosima) a curăţat un loc în pădure şi a ridicat o bisericuţă de lemn cu hramul "Naşterii Sf. Ioan Botezătorul".

Datele certe îl arată însă drept ctitor al bisericii Secu pe Petru Rareş şi mai apoi, la 1602, pe Nestor Ureche, mare vornic al Ţării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, care a dat aşezămânului conturul actual.

Cert este că, după mai multe vitregii, de-a lungul anilor, Mănăstirea Secu s-a afirmat constant ca un puternic centru monastic şi spiritual, alături de celelalte aşezăminte sfinte de renume, precum Sihăstria, Sihla şi Mănăstirea Neamţului, aflate în preajmă.